Cine îți datorează bani, de cât timp și cât cash ai pentru 3 luni: trei prompturi pentru patroni

Ilustrație 3D izometrică: blocuri albastre aliniate, pe fiecare o stivă de monede tot mai mică de la stânga la dreapta, cu o lupă galbenă deasupra ultimului bloc

Trei întrebări îți spun dacă firma ta trece printr-o perioadă grea: cine îți datorează bani, de cât timp și cât cash ai pentru următoarele trei luni. Pentru fiecare am scris un prompt gratuit, pe care îl lipești într-un asistent AI împreună cu cifrele tale, și primești un tabel în câteva minute.

Le-am rulat pe o firmă inventată, cu cifre rotunde, ca să vezi ce iese. Firma are azi 85.000 de lei în cont și pare că stă bine. Tabelul arată că, la jumătatea lui ianuarie, mai are 3.900 de lei, chiar dacă toți clienții plătesc la timp.

Pe scurt:

De ce acum

Băncile au refuzat la plată cecuri, cambii și bilete la ordin de peste 4,6 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, aproape dublu față de anul trecut, potrivit calculului Ziarului Financiar pe datele BNR. Peste 40% vine dintr-o singură lună, iulie, deci nu e o avalanșă care crește lună de lună. Dar o neplată mare se transmite de-a lungul unui lanț de furnizori, iar firma ta poate fi o verigă din lanț fără să știe.

O firmă cu profit pe hârtie poate rămâne fără bani de salarii. Profitul se vede în bilanț, la sfârșit de an. Lipsa de cash se vede într-o marți, când trebuie plătit furnizorul și clientul n-a plătit încă.

Cine îți datorează bani și de cât timp?

Primul prompt pornește de la lista facturilor emise și neîncasate, pe care o scoți din programul de facturare: client, număr, sumă, data scadenței. Le pune în patru grupe după vechime, le adună pe client și îți spune de cine depinzi cel mai mult.

Pe firma inventată, rezultatul arată așa:

Harta creanțelor unei firme inventate: 113.500 de lei de încasat, din care 51% întârziate 1–30 de zile, 42% între 31 și 90, 6% peste 90; un singur client are 84.000 de lei, adică 74%
Vechimea întârzierii Suma Din total
În termen 0 lei 0%
1–30 de zile 58.300 lei 51%
31–90 de zile 48.000 lei 42%
Peste 90 de zile 7.200 lei 6%
Total de încasat 113.500 lei 100%

Cifra care contează nu e vechimea, ci concentrarea: un singur client, Client A, are 84.000 de lei, adică 74% din tot ce firma are de încasat. O întârziere la el cântărește, deci, de aproape trei ori mai mult decât toate celelalte la un loc. Promptul o spune explicit, într-o propoziție separată, de fiecare dată când un client trece de 30%.

Promptul se oprește și la semnalele care merită o verificare înainte de următoarea livrare pe credit: factura de 108 zile a lui Client D, un client cu întârzieri la mai multe facturi la rând. Nu spune nimic despre solvabilitatea clientului. Unde se verifică aceasta, în registrele publice, am scris în tabelul cu cele șapte surse gratuite.

Promptul: cine îți datorează bani și de cât timp
Ești un asistent care face ordine în facturile neîncasate ale unei firme mici din România. Lucrezi strict cu datele primite. Nu inventa facturi, sume sau date. Dacă lipsește o informație, spune ce lipsește în loc să o presupui. Data de azi: [ex. 26.10.2026] Facturile emise și neîncasate (client, număr, sumă în lei, data scadenței): [ex. Client A — F-1021 — 48.000 — 15.09.2026 Client A — F-1040 — 36.000 — 05.10.2026 Client B — F-1033 — 12.500 — 30.09.2026 Client C — F-1045 — 9.800 — 20.10.2026 Client D — F-0988 — 7.200 — 10.07.2026] Pași, în ordine: 1. VECHIMEA. Pentru fiecare factură calculează câte zile au trecut de la scadență până azi (zero sau negativ = încă în termen). Pune facturile în patru grupe: în termen, 1–30 de zile, 31–90 de zile, peste 90 de zile. Dă un tabel cu totalul pe fiecare grupă, în lei și în procente din tot ce ai de încasat. 2. CINE ÎȚI DATOREAZĂ. Grupează pe client: suma totală, câte facturi, cea mai veche întârziere. Ordonează descrescător după sumă. Spune ce procent din total reprezintă primul client și primii trei. Dacă un singur client are peste 30% din tot ce ai de încasat, spune-o explicit, într-o propoziție separată: de plata lui depinde o parte mare din cash-ul tău. 3. ORDINEA ÎN CARE SUNI. Fă o listă de acțiuni pentru săptămâna aceasta, cu cel mult 5 rânduri, ordonată după suma întârziată, nu după vechime. Pentru fiecare rând: clientul, suma, de câte zile întârzie, și pasul potrivit: telefon, email de reamintire sau discuție despre un plan de plată. 4. SEMNALE. Enumeră, fără să tragi concluzii despre client, situațiile care merită o verificare în registrele publice înainte de următoarea livrare pe credit: o factură peste 90 de zile, un client cu întârzieri la mai multe facturi la rând, un client nou cu o sumă mare. Formatul răspunsului: tabelele întâi, apoi lista de acțiuni, apoi semnalele. Cifrele cu separator de mii și virgulă la zecimale, ca în România (48.000,00 lei). Limite, spune-le explicit la finalul răspunsului: 1. Analiza arată doar ce e în lista primită. Dacă lista nu e completă sau are plăți parțiale neînregistrate, cifrele sunt greșite. 2. Nu spune dacă un client îți va plăti sau dacă e solvabil. Asta se verifică separat, în registrele publice (ANAF, Buletinul Procedurilor de Insolvență, bilanțul depus). 3. Nu e sfat juridic: pentru sume mari sau întârzieri de luni de zile, pașii legali (notificare, ordonanță de plată) se discută cu un avocat.

Descarcă promptul, cu instrucțiunile de folosire (.txt)

Pentru mesajele către clienții care întârzie, gradate după vechime, există deja promptul Urmărirea facturilor neîncasate. Pentru un client mare, nou, merită și promptul care citește bilanțul unei firme după CUI.

Cât cash ai pentru următoarele 13 săptămâni?

Al doilea prompt e piesa centrală. Îi dai soldul de azi, încasările pe care le aștepți și plățile pe care le ai, iar el face un tabel cu 13 rânduri, câte unul pe săptămână: sold la început, încasări, plăți, sold la final.

Treisprezece săptămâni înseamnă un trimestru. E destul de departe ca să vezi un gol din timp și destul de aproape ca încasările să fie cunoscute, nu ghicite.

Un singur lucru face diferența între un tabel util și unul care te liniștește degeaba: pui încasarea în săptămâna în care clientul plătește de obicei, nu în săptămâna scadenței. Dacă un client plătește mereu cu trei săptămâni întârziere, îl treci cu trei săptămâni mai târziu.

Pe firma inventată am folosit: 85.000 de lei în cont, vânzări curente de 18.000 de lei pe săptămână, plăți către furnizori de 20.000 pe săptămână, salarii nete de 26.000 pe 10 ale lunii, contribuții și impozit pe salarii de 16.000 plus TVA de 14.000 pe 25 ale lunii, chirie de 6.000 pe 1 și leasing de 4.200 pe 15. Încasările de la cei patru clienți sunt puse în săptămânile în care se așteaptă realist să intre.

Săpt. Perioada Încasări Plăți Sold la final
1 26.10–01.11 18.000 26.000 77.000
2 02.11–08.11 30.500 20.000 87.500
3 09.11–15.11 66.000 50.200 103.300
4 16.11–22.11 27.800 20.000 111.100
5 23.11–29.11 18.000 50.000 79.100
6 30.11–06.12 54.000 26.000 107.100
7 07.12–13.12 18.000 46.000 79.100
8 14.12–20.12 18.000 24.200 72.900
9 21.12–27.12 25.200 50.000 48.100
10 28.12–03.01 18.000 26.000 40.100
11 04.01–10.01 18.000 46.000 12.100
12 11.01–17.01 18.000 24.200 5.900
13 18.01–24.01 18.000 20.000 3.900

În noiembrie firma ajunge la peste 100.000 de lei și totul pare în regulă. Tabelul arată de ce nu e: după ce intră banii de la Client A, rămân doar vânzările curente, iar ele nu acoperă plățile obișnuite. Pe hârtie, firma vinde. În cont, din decembrie pierde în medie 12.500 de lei pe săptămână, iar în ianuarie ajunge la 3.900.

Promptul nu îți spune să amâni salariile, contribuțiile sau TVA-ul. Întârzierea lor aduce penalități și dobânzi, iar el este scris să le lase pe loc. Îți propune doar încasări de adus mai devreme și plăți către furnizori care se pot negocia.

Promptul: cât cash ai pentru următoarele 13 săptămâni
Ești un asistent care face previziunea de cash pe 13 săptămâni pentru o firmă mică din România. Lucrezi strict cu cifrele primite. Nu inventa încasări sau plăți. Dacă un element pare să lipsească (de exemplu salariile sau TVA-ul), întreabă în loc să-l presupui. Data de început (o zi de luni): [ex. 26.10.2026] Soldul de azi, toate conturile și casa: [ex. 85.000 lei] Încasări așteptate (de la cine, suma, săptămâna realistă de încasare): [ex. Client A — 48.000 lei — săptămâna 3 Client B — 12.500 lei — săptămâna 2 Vânzări curente — 18.000 lei — în fiecare săptămână] Plăți (ce, suma, când): [ex. Salarii nete — 26.000 lei — pe 10 ale lunii Contribuții și impozit pe salarii — 16.000 lei — pe 25 ale lunii TVA de plată — 14.000 lei — pe 25 ale lunii Chirie — 6.000 lei — pe 1 ale lunii Leasing — 4.200 lei — pe 15 ale lunii Furnizori — 20.000 lei — în fiecare săptămână] Pași, în ordine: 1. TABELUL. Fă un tabel cu 13 rânduri, câte unul pe săptămână, cu coloanele: săptămâna (de la – până la), sold la început, încasări, plăți, sold la final. Soldul de final al unei săptămâni e soldul de început al săptămânii următoare. Pune fiecare plată lunară în săptămâna care conține data ei. Arată calculul doar pentru prima săptămână, ca să-l pot verifica. 2. PUNCTUL CEL MAI DE JOS. Spune în ce săptămână soldul e cel mai mic și cât e. Dacă e sub zero, spune cu cât și de la ce săptămână. Dacă e pozitiv, spune câte săptămâni de plăți obișnuite acoperă (soldul minim împărțit la media plăților săptămânale). 3. CE POȚI MUTA. Doar dacă soldul trece sub zero sau sub o săptămână de plăți: enumeră încasările care, aduse cu o săptămână mai devreme, ar acoperi golul, și plățile către furnizori care s-ar putea negocia pe altă dată. Nu propune amânarea salariilor, a contribuțiilor, a impozitelor sau a TVA-ului: întârzierea lor aduce penalități și dobânzi. 4. CE TREBUIE SĂ FIE ADEVĂRAT. Enumeră cele 3 presupuneri de care depinde cel mai mult rezultatul (de exemplu „Clientul A plătește în săptămâna 3"), ca să știu ce urmăresc. Formatul răspunsului: tabelul întâi, apoi celelalte trei puncte, scurt. Cifrele cu separator de mii și virgulă la zecimale, ca în România. Limite, spune-le explicit la finalul răspunsului: 1. Previziunea e la fel de bună ca datele de încasare pe care le-am dat. O încasare pusă în săptămâna greșită mută tot tabelul. 2. Nu e o situație contabilă și nu ține locul contabilului: sumele de plată la stat se iau din declarații, nu se estimează aici. 3. Nu e sfat de finanțare sau de investiții. Dacă ies pe minus, opțiunile (credit, factoring, eșalonare) se discută cu banca și cu contabilul.

Descarcă promptul, cu instrucțiunile de folosire (.txt)

Ce se întâmplă dacă cel mai mare client întârzie?

Al treilea prompt rulează în aceeași conversație, peste tabelul de mai sus, și îl strică intenționat în trei feluri: cel mai mare client plătește cu opt săptămâni mai târziu, vânzările scad cu 25% din a patra săptămână, apoi amândouă deodată.

Soldul pe 13 săptămâni în patru scenarii: ca în plan scade la 3.900 de lei; dacă cel mai mare client întârzie 8 săptămâni ajunge la minus 43.900; dacă vânzările scad cu 25%, la minus 41.100; amândouă deodată, la minus 77.100
Scenariul Soldul cel mai mic Prima săptămână pe minus Cât lipsește, cel mult
Totul merge ca în plan 3.900 lei (săpt. 13) niciuna —
Client A plătește cu 8 săptămâni mai târziu −43.900 lei (săpt. 10) săpt. 7 (07.12–13.12) 43.900 lei
Vânzările scad cu 25% −41.100 lei (săpt. 13) săpt. 11 (04.01–10.01) 41.100 lei
Amândouă deodată −77.100 lei (săpt. 13) săpt. 7 (07.12–13.12) 77.100 lei

Rezultatul cel mai important e al doilea rând. Firma nu are nicio problemă cu vânzările, dar o singură întârziere, la clientul care are 74% din creanțe, o duce pe minus înainte de Crăciun. Exact de aceea concentrarea din primul prompt e cifra pe care o urmărești.

Promptul se termină cu o singură propoziție: de câți bani ai avea nevoie, în rezervă sau printr-o linie de credit, ca să treci prin scenariul cel mai rău fără să ieși pe minus. Nu îți spune de unde să-i iei. Aceea e o discuție cu banca și cu contabilul.

Promptul: testul de stres, ce se întâmplă dacă cel mai mare client întârzie
Folosește tabelul de cash pe 13 săptămâni pe care tocmai l-ai făcut. Nu schimba nicio cifră din el, în afară de cele cerute în fiecare scenariu. Rulează trei scenarii, separat, fiecare plecând de la tabelul inițial: 1. CEL MAI MARE CLIENT ÎNTÂRZIE. Clientul cu cea mai mare încasare din tabel plătește cu 8 săptămâni mai târziu decât am estimat (dacă iese din cele 13 săptămâni, nu mai intră deloc). 2. VÂNZĂRILE SCAD. Încasările curente (cele care vin în fiecare săptămână) scad cu 25% de la săptămâna 4 încolo. 3. AMÂNDOUĂ DEODATĂ. Scenariul 1 și scenariul 2 în același timp. Pentru fiecare scenariu, dă un singur rând de rezumat: - soldul cel mai mic și săptămâna în care apare; - prima săptămână cu sold sub zero, dacă există; - suma maximă care lipsește, adică cel mai negativ sold. Apoi un tabel comparativ: cele 13 săptămâni pe rânduri, soldul de final în cele patru variante (inițial și cele trei scenarii) pe coloane. La final, o singură propoziție: de câți bani ai avea nevoie, în rezervă sau printr-o linie de credit, ca să treci prin scenariul 3 fără să ieși pe minus. Nu spune de unde să-i iei. Limite, spune-le explicit la finalul răspunsului: 1. Scenariile sunt ipoteze, nu prognoze. Arată cât de fragilă e firma, nu ce se va întâmpla. 2. Procentele (8 săptămâni, 25%) sunt alese ca exemplu; schimbă-le după ce știi despre clienții și piața ta. 3. Nu e sfat de finanțare. Rezerva sau creditul se discută cu banca și cu contabilul.

Descarcă promptul, cu instrucțiunile de folosire (.txt)

Cum le folosești, în ordine

  1. O dată pe lună, harta creanțelor. Zece minute: exportul de facturi, promptul, lista cu cei cinci clienți de sunat.
  2. O dată pe săptămână, tabelul de cash. Actualizezi soldul și muți încasările care n-au venit. Un tabel lăsat neatins trei săptămâni nu mai spune nimic.
  3. Testul de stres, când se schimbă ceva mare: un client nou cu o comandă mare, un client vechi care începe să întârzie, o lună slabă.

Dacă lucrezi deja cu un program de facturare, primele două se pot face și automat: lista facturilor neîncasate și soldurile se pot extrage singure, în fiecare luni dimineață, fără să copiezi nimic de mână. Aceasta e munca mecanică pe care o fac automatizările mele.

Ce nu fac aceste prompturi

Despre datele tale

Prompturile nu au nevoie de numele clienților, de IBAN-uri sau de extrasele de cont. Le trebuie doar sume și date. Înlocuiește numele cu litere înainte să lipești lista, și asistentul primește exact cât îi trebuie ca să facă socoteala.

Dacă vrei să construiești tabelul împreună, pe cifrele firmei tale, o putem face într-o ședință de mentorat 1-la-1, iar în cursul de AI pentru firme echipa ta lucrează pe procesele ei, nu pe exemple.

Întrebări frecvente

Ce este previziunea de cash pe 13 săptămâni?

Un tabel cu 13 rânduri, câte unul pe săptămână, care arată cât ai în cont la începutul săptămânii, cât intră, cât iese și cât rămâne. Treisprezece săptămâni înseamnă un trimestru: destul de departe ca să vezi un gol din timp, destul de aproape ca încasările să fie cunoscute.

De ce nu ajunge profitul din bilanț?

Pentru că profitul se calculează pe facturi, iar cash-ul pe bani intrați. O factură emisă intră în profit în ziua emiterii, dar banii intră când plătește clientul. O firmă cu profit poate rămâne fără bani de salarii dacă clienții plătesc târziu.

Pot da datele firmei unui asistent AI?

Promptul are nevoie doar de sume și date. Înlocuiește numele clienților cu „Client A”, „Client B” și nu lipi extrase de cont sau IBAN-uri. Așa, asistentul primește doar socoteala, nu informații despre partenerii tăi.

Ce fac dacă tabelul arată că ies pe minus?

Promptul îți arată încasările care, aduse mai devreme, ar acoperi golul și plățile către furnizori care se pot negocia. Nu propune amânarea salariilor, a contribuțiilor sau a TVA-ului. Pentru o finanțare, discuți cu banca și cu contabilul, cu tabelul în față.

Merge cu ChatGPT, Claude și Gemini?

Da. Promptul e text simplu și nu folosește funcții speciale. Cere asistentului să arate calculul pentru prima săptămână, ca să-l poți verifica, indiferent ce asistent folosești.

Cât de des actualizez tabelul?

O dată pe săptămână, în aceeași zi. Actualizezi soldul de azi și muți încasările care n-au venit. Harta creanțelor ajunge o dată pe lună, iar testul de stres când se schimbă ceva mare la un client.

Surse

#facturare #prompturi
Distribuie

Ți-a fost util? Trimite pagina mai departe.

Facebook X LinkedIn WhatsApp
Întreabă AI-ul

Nu mă crede pe cuvânt. Întreabă un AI despre acest articol.

Întrebarea e gata scrisă — o poți modifica. Apasă pe un asistent: se deschide cu întrebarea pregătită, citește pagina și îți răspunde cu surse.

Gemini nu primește întrebarea din adresă: la clic o copiem, tu o lipești. Răspunsul e al asistentului, nu al meu — compară-l cu ce scrie aici.

Costin Pietraru
Scris de

Costin Pietraru

Inginer cu 30+ ani în sisteme, fondator SimpluSPV. Livrează cursul de AI pentru firme și scrie despre automatizare aplicată — fără teorie, doar sisteme care lucrează.

Vezi profilul complet →

Vrei firma pregătită pentru AI, corect și legal?

4 ședințe aplicate, echipa pleacă cu sisteme reale și documentele de conformitate. Garanție bani înapoi după 2 ședințe.

Înscrie echipa la curs →