Casa ta inteligentă e atât de sigură cât e cel mai neglijat aparat din ea: camera cu parola din fabrică, cutia TV cumpărată ieftin sau aerul condiționat cu WiFi pe care nu l-ai configurat niciodată. Atacurile din octombrie și noiembrie 2026 asupra frigiderelor nu au lovit bucătăriile oamenilor, ci sistemele de răcire din supermarketuri, lăsate direct pe internet, cu software vechi. Acasă, aceeași greșeală are alte forme. Unele se repară într-o seară. Altele nu se repară deloc, pentru că aparatul ieftin pe care l-ai cumpărat ascultă, de fapt, de altcineva.
Pe scurt
- Frigiderele atacate în 2026 erau vitrinele frigorifice din supermarketuri, comandate de controlere industriale expuse pe internet, inclusiv în șase magazine din România.
- Un aer condiționat de casă nu poate fi dat pe 50 de grade din aplicație: limita de încălzire la mărcile obișnuite e între 30 și 32 de grade.
- Camerele, ruterele și cutiile TV Android sunt ușile cele mai folosite de atacatori, de obicei prin parola din fabrică sau prin software neactualizat.
- Schimbatul parolei nu ajunge: unele rutere ieftine au o parolă de administrator scrisă în firmware, pe care n-o poți schimba, iar un aparat legat de serverul producătorului se poate opri când acesta închide serviciul.
- AI-ul nu îți apără rețeaua singur, dar îți face într-un sfert de oră inventarul aparatelor conectate, pe care cei mai mulți oameni nu l-au făcut niciodată.
Ce s-a întâmplat cu frigiderele din magazine?
Pe 11 octombrie 2026, peste noapte, atacatorii au urcat temperatura frigiderelor din câteva sute de supermarketuri din Franța până la 50 de grade, potrivit Reuters, preluat de The Guardian. Au fost alimente aruncate și incendii raportate. Agenția franceză de securitate cibernetică, CERT-FR, a numit echipamentele: controlerele de refrigerare Danfoss din seriile AK-SC și AK-SM, Copeland xweb și Dixell xweb.
Pe 2 noiembrie a venit al doilea val. Au fost lovite 23 de magazine ICA în Suedia, 13 magazine SuperValu în Irlanda și zeci de magazine Delhaize în Belgia și Luxemburg, potrivit RTÉ și Cybersecurity Dive.
În aceeași noapte au fost atacate și șase magazine dintr-un lanț din România. Modificările au început în jurul orei 01:30 și au fost descoperite abia la 08:00. Directorul DNSC, Dan Cîmpean, a explicat că sistemele de control „erau legate prin routere GSM cu IP fix, accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi”, potrivit Cotidianul.
Tot DNSC a spus clar că frigiderele de acasă folosesc altă tehnologie și că nu se poate afirma că pot fi manipulate la fel. Lecția pentru casa ta nu e frigiderul. E tiparul: un aparat lăsat la vedere pe internet, cu software pe care nu l-a mai actualizat nimeni.
Poate cineva să-mi dea aerul condiționat pe 50 de grade?
Nu din aplicație. Am și eu acasă un aer condiționat cu WiFi și mi-am pus aceeași întrebare. Telecomanda și aplicația trimit doar comenzi din intervalul permis de producător. La Samsung, pe încălzire, intervalul e de 16–30 de grade, iar la Gree și Daikin limita de sus e tot între 30 și 32 de grade, după model. Cifra de 50 de grade din știri e temperatura din vitrinele magazinelor, nu a unui aparat de casă.
Ce poate face un atacator e mai puțin spectaculos, dar real. În iunie 2026, Mitsubishi Electric a publicat vulnerabilitatea CVE-2026-5667: la unele aparate, cineva aflat în raza WiFi-ului se putea conecta cu o parolă scrisă în firmware. Putea citi starea aparatului și temperatura din cameră, putea schimba setările și putea bloca legătura WiFi. Detaliul important: erau afectate doar aparatele cu WiFi pornit, dar care nu fuseseră conectate niciodată la ruterul casei. În septembrie, heise a arătat că aparatele mobile Midea PortaSplit puteau fi comandate de oricine, prin Bluetooth, de aproape.
Riscul de acasă înseamnă deci un aparat pornit, oprit sau dat la maximum fără știrea ta, plus informații despre când ești acasă. Nu înseamnă un cuptor în sufragerie.
De ce camerele, ruterele și televizoarele sunt ușile cele mai folosite?
Pentru că sunt multe, stau pornite non-stop și rareori primesc atenție după instalare.
- Camerele. În 2016, rețeaua Mirai a scos din funcțiune o parte din internet folosind camere și înregistratoare video care aveau încă numele de utilizator și parola din fabrică. La Hikvision, vulnerabilitatea CVE-2021-36260, cu scor 9,8 din 10, permitea preluarea camerei fără parolă.
- Cutiile TV Android ieftine. FBI a avertizat în iunie 2025 că milioane de cutii TV, proiectoare și rame foto, cele mai multe fabricate în China, vin infectate din fabrică sau se infectează la prima aplicație din magazine neoficiale. Doctor Web găsise deja în 2024 aproape 1,3 milioane de cutii TV infectate, în 197 de țări.
- Televizoarele inteligente. La LG, cercetătorii Bitdefender au arătat în 2024 un lanț de vulnerabilități care ducea la controlul complet al televizorului, pe circa 91000 de aparate vizibile de pe internet. LG l-a corectat printr-o actualizare.
- Ruterele. FBI cere înlocuirea ruterelor care nu mai primesc actualizări și oprirea administrării de la distanță, pentru că atacatorii le folosesc ca punct de plecare.
Cât de proprietar ești pe un aparat ieftin conectat?
Mai puțin decât crezi. Când cumperi o cameră ieftină, jumătate din ce primești nu e fizic. Este softul scris în cameră, legat de o aplicație și de serverele unei firme pe care nu le controlezi în niciun fel. Accesul e gratuit și funcționează din prima, de aceea nu pune nimeni întrebări. Întrebările vin când ceva se schimbă la celălalt capăt.
Parola pe care n-o poți schimba. În 2014, Trend Micro a găsit în ruterele Netis și Netcore o ușă de serviciu: un port deschis spre internet, protejat de o singură parolă scrisă în firmware, identică pe toate aparatele. Peste 2 milioane de adrese o aveau deschisă. Proprietarul nu o putea schimba și nici închide. În iulie 2026, CERT/CC a publicat aceeași problemă la unele rutere Tenda: o cale ascunsă care dă acces complet de administrator fără parolă, iar producătorul nu a putut fi contactat. La un astfel de aparat, „schimbă parola din fabrică” nu ajută. Singura reparație e înlocuirea lui.
Camerele de pe drumul ajutoarelor. În mai 2025, agențiile de securitate din SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Polonia și alte țări au avertizat că o unitate a serviciului rus de informații militare a încercat să intre în peste 10000 de camere IP, aflate lângă puncte de trecere a frontierei, baze militare și gări, ca să urmărească transporturile spre Ucraina. Avizul comun arată că 9,9% dintre încercări au vizat camere din România. Metoda era banală: parolele din fabrică, publicate de producători, și încercări repetate de ghicire. Au fost folosite inclusiv camere de trafic ale primăriilor.
Aparatul care moare odată cu serverul. Pe 31 ianuarie 2026, Belkin a oprit aplicația și serverele Wemo: prizele inteligente și monitoarele pentru bebeluși au pierdut controlul din aplicație, accesul de la distanță și comenzile vocale. În 2022, Insteon a închis peste noapte, fără avertisment. Google a scos din aplicație, pe 25 octombrie 2025, primele două generații de termostate Nest, care nu mai primesc nici actualizări de securitate. Dacă softul de mâine nu mai funcționează, camera ta devine o bucată de plastic cu un obiectiv.
Autobuzul pe care îl poate opri producătorul. Ruter, firma de transport public a orașului Oslo, a testat în 2025 un autobuz electric Yutong într-o mină, departe de orice semnal. Concluzia, relatată de AP: producătorul poate ajunge prin rețeaua mobilă la sistemul de control al bateriei, deci, teoretic, autobuzele „pot fi oprite sau scoase din funcțiune de producător”. Ruter are peste 100 de astfel de autobuze și a decis să poată scoate cartela SIM și să verifice actualizările înainte să le lase să intre. Primăria Capitalei a contractat 22 de troleibuze de la același producător și a declarat că vehiculele comunică doar cu sistemul STB, prin VPN. Întrebarea rămâne aceeași pentru orice vehicul conectat: cât de proprietar ești pe un aparat pe care altcineva îl poate opri?
Aparatul cumpărat direct din afara Uniunii. Regulile europene de securitate se aplică produselor vândute legal în Uniunea Europeană. Coletul comandat direct dintr-un magazin online din afara ei e altă poveste. În ianuarie 2026, Comisia Europeană a anunțat rezultatul unui control vamal: din 20000 de jucării și aparate electronice mici, mai mult de jumătate nu respectau standardele europene, iar 84% dintre cele testate în laborator erau periculoase. La un echipament ieftin, neverificat pentru piața europeană, intimitatea e un miraj.
Înainte să cumperi un aparat conectat, pune cinci întrebări: se vinde oficial în Uniunea Europeană, cu declarație de conformitate? Până când primește actualizări? Merge și fără serverul producătorului, doar în rețeaua ta? Poți schimba toate parolele, inclusiv pe cea de administrator? Cine scrie softul și unde trimite datele? Dacă nu afli răspunsurile, nu cumperi un aparat. Închiriezi, pe termen nedefinit, accesul altcuiva în casa ta.
Ce am învățat construind montaje cu WiFi pentru copii?
Sunt electronist și, ca membru fondator al Academiei Micilor Developeri, am construit ani la rând montaje cu copii între 8 și 18 ani: ESP8266, ESP32, Arduino cu modul WiFi, micro:bit, Raspberry Pi.
Primul lucru pe care îl scrie un copil într-un montaj conectat e numele rețelei și parola, direct în cod. Funcționează din prima, iar nimeni nu se mai uită la el după aceea. Un aparat din comerț e, în multe cazuri, aceeași plăcuță cu WiFi, într-o carcasă mai frumoasă. Vulnerabilitatea Mitsubishi de mai sus e exact parola scrisă în cod, ajunsă pe un aparat vândut în magazin.
Diferența dintre un aparat sigur și unul periculos nu stă în cât de inteligent e. Stă în două întrebări: cine îi mai actualizează codul după ce a plecat din fabrică și ce poate atinge dacă cineva intră în el.
Ce faci, concret, în seara aceasta?
- Fă lista aparatelor conectate. O găsești în pagina de administrare a ruterului, de obicei la „Dispozitive conectate” sau „DHCP”. Mai jos ai promptul cu care o transformi în inventar.
- Schimbă parolele din fabrică la ruter, camere și înregistratoare video. Este primul sfat al NCSC, agenția britanică de securitate cibernetică. Caută apoi modelul tău în avizele de securitate: dacă are o parolă scrisă în firmware, schimbarea ei nu ajută și aparatul se înlocuiește.
- Pornește actualizările automate și verifică dacă producătorul mai scoate actualizări pentru modelul tău. Un aparat fără actualizări se înlocuiește. Cum verifici o actualizare critică pe echipamente de rețea ai în articolul despre PHP, FortiGate și UniFi.
- Mută aparatele inteligente pe rețeaua de oaspeți, ca televizorul sau aerul condiționat să nu vadă laptopul pe care îți faci plățile.
- Oprește accesul de la distanță la ruter și funcția UPnP, iar la camere renunță la redirecționarea de porturi. DNSC a cerut explicit dezactivarea UPnP la o vulnerabilitate critică din camerele de supraveghere.
- Configurează sau oprește WiFi-ul aparatelor pe care nu le folosești din aplicație. Cazul Mitsubishi arată că aparatul lăsat neconfigurat e cel vulnerabil.
- Nu cumpăra cutii TV Android fără certificare și nu instala aplicații din magazine neoficiale, cum recomandă FBI. La orice aparat conectat nou, alege unul vândut oficial în Uniunea Europeană, care merge și fără serverul producătorului.
Cum te ajută AI-ul să-ți aperi casa inteligentă?
AI-ul nu e antivirus pentru frigider și nu îți vede rețeaua singur. Îți face, în schimb, munca pe care aproape nimeni n-o face: transformă lista de adrese din ruter într-un inventar pe care îl înțelegi și îți spune unde să verifici fiecare aparat. Decizia rămâne la tine, ca la orice muncă dată AI-ului; am scris despre limita aceasta în ce poate și ce nu poate face AI-ul în firma ta.
Copiezi lista din pagina ruterului, apoi o lipești într-un asistent AI, cu promptul de mai jos. Telefoanele moderne folosesc adrese MAC aleatorii, deci pot apărea ca aparate necunoscute; le recunoști după numele din listă sau oprind WiFi-ul de pe telefon și văzând ce dispare.
Promptul, gratuit, de copiat:
Mai jos e lista dispozitivelor conectate la ruterul meu, copiată din pagina de administrare: nume, adresă IP și adresă MAC. Pentru fiecare dispozitiv: 1) spune-mi producătorul, după primele șase caractere ale adresei MAC; 2) spune-mi ce tip de aparat crezi că e și marchează clar când doar presupui; 3) scrie „NECUNOSCUT” la orice dispozitiv pe care nu-l poți lega de un aparat; 4) pentru camere, televizoare, cutii TV, ruter și electrocasnice, dă-mi pagina oficială a producătorului unde își publică avizele de securitate și actualizările. La final, fă-mi o listă de verificare: ce parolă din fabrică schimb, ce actualizez, ce mut pe rețeaua de oaspeți și ce aparat merită înlocuit. Nu inventa versiuni de firmware sau vulnerabilități; unde nu știi sigur, scrie „de verificat”. Lista: [lipește aici]
Ce nu face promptul: nu scanează rețeaua, nu repară nimic și nu garantează că un aparat e sigur. Ce ți-a spus AI-ul verifici în pagina producătorului, iar setările le schimbi tu, în ruter.
Ce se schimbă prin lege pentru aparatele noi?
Din 1 august 2025, aparatele radio conectate la internet vândute în Uniunea Europeană trebuie să respecte cerințe de securitate cibernetică, prin Regulamentul delegat (UE) 2022/30. Din 11 septembrie 2026, producătorii au obligația să raporteze vulnerabilitățile exploatate, iar din 11 decembrie 2027 se aplică integral Actul european privind reziliența cibernetică. Producătorul va trebui să spună la cumpărare până când primește aparatul actualizări.
Regulile acestea privesc aparatele noi. Camera de acum cinci ani, care stă încă pe raft, rămâne în grija ta.
Întrebări frecvente
Pot hackerii să-mi strice frigiderul de acasă?
DNSC a spus că frigiderele de acasă folosesc altă tehnologie decât cele atacate în magazine și că nu se poate afirma că pot fi manipulate la fel. Un frigider inteligent rămâne totuși un aparat conectat: îl ții actualizat și, dacă nu folosești funcțiile din aplicație, îi poți opri conexiunea.
Aerul condiționat cu WiFi poate fi controlat de altcineva?
Da, dacă aparatul are o vulnerabilitate sau dacă cineva îți află contul din aplicație. Poate fi pornit, oprit sau setat în intervalul permis de producător, nu peste el. Configurează aparatul cu parola ta sau oprește-i WiFi-ul, dacă nu îl folosești.
Ce aparate din casă sunt cele mai expuse?
Camerele de supraveghere, înregistratoarele video, ruterele vechi și cutiile TV Android ieftine. Au în comun parolele din fabrică, actualizările rare și faptul că stau pornite non-stop.
Ajunge să schimb parola din fabrică?
Nu întotdeauna. Unele rutere și camere ieftine au o parolă de administrator scrisă în firmware, pe care proprietarul n-o poate schimba, cum s-a întâmplat la Netis, Netcore și unele modele Tenda. Pentru aparatele acestea nu există setare care să le repare: se înlocuiesc cu modele care primesc actualizări.
Ajută o rețea separată pentru aparatele inteligente?
Da. Dacă un aparat de pe rețeaua de oaspeți e compromis, atacatorul nu ajunge direct la laptopul sau telefonul de pe rețeaua principală. Majoritatea ruterelor de casă au rețeaua de oaspeți în setări.
Pot folosi AI-ul ca să-mi verific rețeaua?
Poți, pentru inventar și pentru explicarea setărilor ruterului tău. AI-ul nu îți vede rețeaua și poate greși, deci verifici în pagina producătorului tot ce îți spune despre versiuni și vulnerabilități.
Surse
- The Guardian / Reuters — atacul asupra frigiderelor din supermarketurile din Franța, 12 octombrie 2026
- CERT-FR — alerta CERTFR-2026-ALE-012
- Cotidianul — explicațiile DNSC despre cele șase magazine din România
- RTÉ — al doilea val, 2 noiembrie 2026
- Mitsubishi Electric — CVE-2026-5667
- FBI — avertismentul BadBox 2.0
- NCSC — aparatele inteligente din casă
- Avizul comun AA25-141A — unitatea GRU 26165 și camerele de pe drumul ajutoarelor spre Ucraina
- CERT/CC — accesul ascuns în ruterele Tenda, CVE-2026-11405
- Belkin — sfârșitul serviciului Wemo, 31 ianuarie 2026
- AP — testul Ruter cu autobuzele Yutong
- Comisia Europeană — controlul vamal pe jucării și aparate electronice mici, ianuarie 2026



