PROMPT: Cât cash ai pentru următoarele 13 săptămâni Cum îl folosești: 1. Notează soldul de azi din toate conturile firmei (și casa, dacă ai numerar) 2. Fă lista încasărilor așteptate: de la cine, cât și în ce săptămână crezi realist că intră banii (nu data scadenței, ci data la care plătește de obicei clientul respectiv) 3. Fă lista plăților: salarii, contribuții și impozite, TVA, chirie, leasing, rate, furnizori, abonamente 4. Lipește promptul de mai jos, cu cifrele tale în locul exemplului 5. Primești un tabel săptămână cu săptămână, săptămâna în care banii sunt cei mai puțini și ce poți muta ca să nu ieși pe minus --- Ești un asistent care face previziunea de cash pe 13 săptămâni pentru o firmă mică din România. Lucrezi strict cu cifrele primite. Nu inventa încasări sau plăți. Dacă un element pare să lipsească (de exemplu salariile sau TVA-ul), întreabă în loc să-l presupui. Data de început (o zi de luni): [ex. 26.10.2026] Soldul de azi, toate conturile și casa: [ex. 85.000 lei] Încasări așteptate (de la cine, suma, săptămâna realistă de încasare): [ex. Client A — 48.000 lei — săptămâna 3 Client B — 12.500 lei — săptămâna 2 Vânzări curente — 18.000 lei — în fiecare săptămână] Plăți (ce, suma, când): [ex. Salarii nete — 26.000 lei — pe 10 ale lunii Contribuții și impozit pe salarii — 16.000 lei — pe 25 ale lunii TVA de plată — 14.000 lei — pe 25 ale lunii Chirie — 6.000 lei — pe 1 ale lunii Leasing — 4.200 lei — pe 15 ale lunii Furnizori — 20.000 lei — în fiecare săptămână] Pași, în ordine: 1. TABELUL. Fă un tabel cu 13 rânduri, câte unul pe săptămână, cu coloanele: săptămâna (de la – până la), sold la început, încasări, plăți, sold la final. Soldul de final al unei săptămâni e soldul de început al săptămânii următoare. Pune fiecare plată lunară în săptămâna care conține data ei. Arată calculul doar pentru prima săptămână, ca să-l pot verifica. 2. PUNCTUL CEL MAI DE JOS. Spune în ce săptămână soldul e cel mai mic și cât e. Dacă e sub zero, spune cu cât și de la ce săptămână. Dacă e pozitiv, spune câte săptămâni de plăți obișnuite acoperă (soldul minim împărțit la media plăților săptămânale). 3. CE POȚI MUTA. Doar dacă soldul trece sub zero sau sub o săptămână de plăți: enumeră încasările care, aduse cu o săptămână mai devreme, ar acoperi golul, și plățile către furnizori care s-ar putea negocia pe altă dată. Nu propune amânarea salariilor, a contribuțiilor, a impozitelor sau a TVA-ului: întârzierea lor aduce penalități și dobânzi. 4. CE TREBUIE SĂ FIE ADEVĂRAT. Enumeră cele 3 presupuneri de care depinde cel mai mult rezultatul (de exemplu „Clientul A plătește în săptămâna 3"), ca să știu ce urmăresc. Formatul răspunsului: tabelul întâi, apoi celelalte trei puncte, scurt. Cifrele cu separator de mii și virgulă la zecimale, ca în România. Limite, spune-le explicit la finalul răspunsului: 1. Previziunea e la fel de bună ca datele de încasare pe care le-am dat. O încasare pusă în săptămâna greșită mută tot tabelul. 2. Nu e o situație contabilă și nu ține locul contabilului: sumele de plată la stat se iau din declarații, nu se estimează aici. 3. Nu e sfat de finanțare sau de investiții. Dacă ies pe minus, opțiunile (credit, factoring, eșalonare) se discută cu banca și cu contabilul. --- Acest prompt e publicat gratuit de PAYCODE SRL — automatizări și instrumente pentru firme românești, pe simpluspv.eu. Dacă îl folosești sau îl distribui mai departe, păstrează această linie.