Șase agenți AI care nu sunt de acord, un singur verdict

În loc să pui o întrebare unui singur AI, o pui unui consiliu de agenți — șase roluri care analizează separat, fără să se vadă între ele, plus un moderator care spune la final unde e consens și unde e dezacord real. Tehnica se numește „The Council”, „camera de război” sau „debate fight”. Nu îți dă informație nouă. Îți dă o structură de gândire pe care, singur, o ratezi.

Am construit-o ca skill în Claude, ca să nu depindă de cât de bine îmi amintesc eu promptul astăzi. Mai jos e și tehnica, și jurnalul construcției.

Pe scurt

• Șase roluri fixe analizează întrebarea independent: Strategul, Scepticul, Omul de finanțe, Clientul, Executantul pragmatic, Vizionarul. Al șaptelea, Moderatorul, sintetizează.
• Câștigul nu e informația, ci structura: Scepticul e obligat să caute doar riscuri, deci nu se mai auto-cenzurează ca să pară echilibrat.
• Un prompt rezolvă problema o dată. Un skill o transformă în obicei — se declanșează singur, produce mereu același format și lasă un jurnal.
• Cerința centrală a fost auditabilitatea: fiecare rundă lasă poziția completă a fiecărui agent, întrebarea originală neatinsă și un verdict care citează cine ce a susținut.
• Pentru o întrebare simplă e prea mult. Merită la decizii cu miză, unde vrei să poți justifica peste șase luni de ce ai decis așa.

Ce e, de fapt, „Consiliul”?

În loc de un singur răspuns echilibrat, întrebarea e analizată separat de mai multe roluri, fiecare cu un unghi fix.

Rolul	La ce e obligat să se uite
Strategul	unde duce decizia peste doi-trei ani
Scepticul	ce poate merge prost, ce presupuneri false facem
Omul de finanțe	cost, randament, scenariul de eșec
Clientul	perspectiva celui care trăiește cu decizia
Executantul pragmatic	cine face lucrul acesta luni dimineață și cu ce resurse
Vizionarul	varianta radicală, la care nimeni nu s-a gândit
Moderatorul	unde e consens real, unde e dezacord ireconciliabil, care e verdictul

Moderatorul e rolul care face diferența. El nu mediază artificial — „toată lumea are un pic dreptate” — ci spune limpede unde se întâlnesc pozițiile, unde nu se vor întâlni niciodată, și dă un verdict asumat.

Setul nu e bătut în cuie. Dacă întrebarea e din zona fiscală sau din piața locală, un rol generic poate fi înlocuit cu unul specific: Conformitate, sau Piață locală București–Ilfov.

Dacă toți agenții rulează pe același model, ce câștigi?

Prima întrebare pe care mi-am pus-o. Răspunsul onest: nu informație nouă, ci o structură de gândire mai bună.

Când întrebi direct „ce zici de prețul acesta?”, modelul tinde spre un răspuns mediu — puțin din toate părțile, diluat într-un paragraf de tipul „pe de-o parte… pe de altă parte”. Când forțezi roluri separate, se schimbă trei lucruri:

• Scepticul e obligat să caute doar riscuri. Nu se mai auto-cenzurează ca să pară echilibrat.
• Fiecare agent pornește de la zero, nu de la „ca să fiu corect, aș mai adăuga…”.
• Dezacordul devine vizibil și atribuit. Vezi exact cine susține ce, nu un consens fals.

Practic, eviți ancorarea pe primul gând și îți e mult mai greu să te păcălești singur, căutând doar argumente pentru ce vrei deja să crezi.

Limita reală: pentru o întrebare simplă, unde știi deja răspunsul, tehnica e prea mult — un prompt clasic e la fel de bun și mai rapid. Valoarea apare la decizii cu mize reale, unde vrei să te asiguri că n-ai omis un unghi important.

De ce am mers de la prompt la skill?

Un prompt bun, pus în chat, rezolvă problema o singură dată. Are trei limite pe care le-am simțit repede:

1. Nu se declanșează singur. Trebuie să-mi amintesc eu sintaxa exactă și să o lipesc de fiecare dată.
2. Formatul variază. Astăzi îmi dă un text, mâine altă structură, în funcție de cum formulez.
3. Nu rămâne nimic verificabil. Dacă peste șase luni cineva mă întreabă „de ce ai decis așa?”, depind de căutarea prin conversații vechi.

Un skill rezolvă exact aceste trei lucruri: se declanșează automat la cuvântul „Consiliu” sau la o cerere de decizie analizată din mai multe unghiuri, produce constant același format și ține un jurnal structurat al fiecărei runde.

Este aceeași logică pe care am descris-o în metoda în trei pași: un lucru care merge o dată e o demonstrație, un lucru care merge de fiecare dată e un instrument.

Cum am construit efectiv skill-ul

Nu am scris direct fișierul skill-ului. Am scris întâi un prompt de specificație — o descriere completă a ce trebuie să facă — și l-am dat mai departe către skill-creator, instrumentul din Claude dedicat construirii de skill-uri. Specificația a avut patru părți.

1. Ce face skill-ul. Primește o întrebare, alege cinci-șapte roluri relevante, fiecare agent analizează independent, opțional urmează o rundă de reacție între agenți, apoi Moderatorul sintetizează.

2. De ce trebuie să fie auditabil. Aici am insistat cel mai mult, pentru că exact aici stă diferența dintre „joacă-te de-a mai multe personaje” și un instrument de decizie:

• fiecare rundă generează un jurnal structurat, cu poziția completă a fiecărui agent, nu un rezumat;
• întrebarea originală se păstrează exact cum a fost pusă;
• verdictul citează explicit cine ce a susținut — „Scepticul și Omul de finanțe au fost singurii care au semnalat riscul de bani blocați”;
• toate rundele trecute pot fi listate și recuperate dintr-un index central.

3. Ce primesc eu la final. Pe lângă jurnalul brut, un raport HTML autonom, într-un singur fișier: fundal alb, culori vii, câte un card pentru fiecare agent, o secțiune separată de dezacorduri și verdictul evidențiat la final. Traseul de audit — data, ora, ce agenți au participat — se vede în raport, nu se ascunde.

4. Când se declanșează. Am specificat exact frazele care activează skill-ul, ca să nu depind de o sintaxă anume.

Un detaliu care mi-a plăcut: skill-creator nu a scris nimic până nu mi-a pus patru întrebări de clarificare — jurnal în JSON, în Markdown sau în ambele; index central sau runde independente; runda a doua implicit sau la cerere; set fix de roluri sau roluri propuse de fiecare dată. Abia după răspunsuri a scris fișierul.

Promptul, gata de rulat

Mai jos e specificația exact în forma în care am dat-o. Copiaz-o și trimite-o ca mesaj într-o conversație unde ai acces la skill-creator — în Claude.ai, în Claude Code sau în Cowork. Nu are nimic specific firmei mele în ea; rolurile și exemplele le înlocuiești cu ale tale.

Dacă preferi fișierul, îl poți descărca de aici.

Vreau să creezi un skill numit "consiliul" care transformă o întrebare sau o decizie într-o dezbatere structurată și AUDITABILĂ între mai mulți agenți AI cu perspective diferite, urmată de un verdict de sinteză.

## Ce trebuie să facă skill-ul

1. Primește o întrebare sau o decizie de la utilizator (ex.: "ar trebui să cresc prețul cursului la 150 €?", "merită să automatizez procesul X sau îl fac manual?").

2. Selectează 5-7 roluri de agenți relevante pentru tipul de decizie. Setul implicit, adaptabil pe domeniu:
   - Strategul — termen lung, poziționare, unde duce decizia peste doi-trei ani
   - Scepticul / Avocatul Diavolului — riscuri, presupuneri false, ce poate merge prost
   - Omul de finanțe — cost, randament, bani blocați, scenariul de eșec
   - Clientul / Utilizatorul — perspectiva celui care trăiește cu decizia
   - Executantul pragmatic — cine face lucrul acesta luni dimineață și cu ce resurse
   - Vizionarul / Contrarianul — varianta radicală, neconvențională
   - Moderatorul — nu e un vot, ci rolul care sintetizează la final

   Dacă domeniul cere, skill-ul trebuie să poată înlocui un rol generic cu unul specific — de exemplu Conformitate, sau Piață locală.

3. Fiecare agent analizează problema din unghiul lui, INDEPENDENT: nu vede răspunsurile celorlalți înainte să-și dea propria opinie, ca să nu apară alinierea artificială. Fiecare agent produce:
   - poziția lui, în 2-4 propoziții
   - argumentul principal
   - un risc sau o obiecție pe care o vede

4. Runda a doua, opțional, pentru decizii complexe: agenții văd pozițiile celorlalți și reacționează — unde sunt de acord, unde e dezacord real, ce i-ar face să-și schimbe părerea.

5. Moderatorul sintetizează. NU mediază fals ("toată lumea are un pic dreptate"), ci spune clar unde e consens, unde e dezacord ireconciliabil, și dă un verdict argumentat și asumat.

## De ce trebuie să fie auditabil — cerința centrală

Aici e diferența față de "joacă-te de-a mai multe personaje". Skill-ul trebuie să producă un jurnal complet și verificabil al rundei, nu doar un rezumat final:

- Fiecare rundă generează un fișier de jurnal structurat care conține, pentru fiecare agent: numele/rolul, poziția completă (nu rezumat), data și ora rundei și, dacă a existat runda a doua, ce a schimbat sau nu în poziția lui și de ce.
- Jurnalul păstrează întrebarea originală exact cum a fost pusă, ca să se poată verifica ulterior de la ce s-a pornit.
- Verdictul final citează explicit care agenți au susținut ce, nu o concluzie plutitoare fără sursă internă. Exemplu: "Scepticul și Omul de finanțe au fost singurii care au semnalat riscul de bani blocați; Vizionarul a fost singurul care a propus varianta X".
- Toate rundele trecute pot fi listate și recuperate dintr-un index central, cu dată, întrebare și legătură către jurnal — ca un istoric al deciziilor luate cu acest proces.

## Ce primesc eu la final

Pe lângă jurnalul brut, un raport HTML autonom, într-un singur fișier:
- fundal alb, culori vii cu contrast mare (nu pastel, nu tonuri stinse)
- structură clară: întrebarea sus, câte un card pentru fiecare agent cu poziția lui, o secțiune separată de dezacorduri explicite, verdictul Moderatorului evidențiat vizual la final
- un traseu de audit vizibil în raport (data, ora, ce agenți au participat), nu ascuns
- dacă am deja un skill cu paleta și fonturile mele, preia-le de acolo, pentru consistență

## Când se declanșează

Skill-ul se activează când cer explicit "consiliul", "dezbatere de agenți", "the council", când cer o decizie analizată din mai multe unghiuri sau când cer un verdict pe o problemă importantă, cu sensul că vreau dezacordul explicit între perspective, nu un singur răspuns.

## Întreabă-mă înainte să scrii skill-ul

1. Vreau jurnalul salvat ca JSON, ca Markdown, sau ambele?
2. Vreau un index central al tuturor rundelor rulate, sau fiecare rundă e independentă?
3. Vreau runda a doua activă implicit, sau doar la cerere explicită?
4. Vreau un set fix de roluri, sau vreau ca skill-ul să propună roluri potrivite de fiecare dată, în funcție de întrebare?

Apoi scrie SKILL.md conform ghidului standard, cu frontmatter (name + description formulată ca să se declanșeze bine), corpul sub 500 de linii, și fișiere separate dacă e nevoie de un șablon HTML lung.

Dacă nu vrei skill, ci doar o rulare, taie secțiunile „De ce trebuie să fie auditabil” și „Întreabă-mă înainte să scrii skill-ul”, pune întrebarea ta la început și cere direct dezbaterea. Pierzi jurnalul și declanșarea automată, dar structura o ai de la prima rulare.

Ce nu face Consiliul

• Nu produce informație pe care modelul n-o are. Șase roluri care nu cunosc piața ta îți dau șase păreri greșite, ordonat aranjate. Datele din afară tot tu le aduci.
• Nu decide în locul tău. Verdictul Moderatorului e o recomandare argumentată, nu o hotărâre.
• Nu e o dovadă că decizia e bună. Jurnalul e urma raționamentului, atât. Arată ce s-a luat în calcul, nu că rezultatul va fi bun.
• Nu e gratis ca timp. O rundă completă durează și consumă mai mult decât o întrebare simplă. Pentru decizii mici, nu merită.
• Nu ține loc de consultanță de specialitate. Când miza e juridică, fiscală sau contabilă, verdictul unui consiliu de agenți nu înlocuiește omul care semnează.

Ce am învățat

Cea mai mare diferență față de „am un prompt bun” nu e sofisticarea tehnicii. E că un skill transformă un proces bun într-un obicei. Nu mai depinde de cât de bine îmi amintesc eu promptul astăzi: se declanșează, produce mereu același format și construiește în timp un istoric verificabil al deciziilor luate și al motivelor pentru care au fost luate.

Se leagă direct de ce scriam despre modelele AI care devin marfă: modelul e același pentru toată lumea și se ieftinește lună de lună. Ce rămâne al tău e stratul de deasupra — procesul, jurnalul, obiceiul.

Iar dacă folosești des un AI pentru decizii de business și te-ai prins că uneori primești un răspuns prea „de-a lungul gardului”, încearcă tehnica. Dar nu te opri la promptul de o dată.

Unde se termină articolul

Diferența dintre cineva care „folosește ChatGPT” și cineva care obține rezultate constante nu e promptul mai bun. E că al doilea și-a transformat lucrurile care merg în instrumente care pornesc singure.

Predau exact lucrul acesta în cursul de AI pentru firme: patru ședințe a câte două ore, grupe de maximum opt oameni, pe procesele voastre, nu pe exemple de manual. La final echipa rămâne cu fluxurile ei, scrise, nu cu notițe. Costă 95 € de persoană, iar la grupă completă 646 €, cu garanția banilor înapoi după primele două ședințe.

Dacă preferi să nu construiască echipa nimic, ci să primești fluxul gata făcut, lista automatizărilor e publică, cu prețuri și cu ce nu fac. Sunt inginer, lucrez cu sisteme de 30 de ani, am scris SimpluSPV — folosit azi de 20–30 de firme și contabili — și lucrez pe firmă: PAYCODE SRL, CUI 49109796. Scrie-mi dacă vrei să vedem dacă are sens în cazul tău.

Întrebări frecvente

Ce este tehnica „Consiliul”?

E o metodă prin care aceeași întrebare e analizată separat de mai mulți agenți AI, fiecare cu un rol fix — strateg, sceptic, om de finanțe, client, executant, vizionar — iar un moderator sintetizează la final. Se mai numește „The Council” sau „camera de război”.

Dacă toți agenții rulează pe același model, ce câștig față de o întrebare directă?

Nu câștigi informație nouă, ci o structură de gândire mai bună. Rolurile separate elimină răspunsul mediu: scepticul e obligat să caute doar riscuri, iar dezacordul dintre poziții devine vizibil și atribuit, în loc să fie topit într-un consens fals.

Care e diferența dintre un prompt bun și un skill?

Promptul rezolvă problema o dată și depinde de memoria ta. Skill-ul se declanșează singur la anumite formulări, produce constant același format și lasă în urmă un jurnal pe care îl poți reciti peste luni.

De ce contează ca dezbaterea să fie auditabilă?

Pentru că altfel rămâi cu o concluzie fără sursă. Un jurnal care păstrează întrebarea originală și poziția completă a fiecărui agent îți permite să răspunzi peste șase luni la întrebarea „de ce am decis așa?” — și să vezi ce unghi a lipsit, dacă decizia a ieșit prost.

Pot folosi tehnica fără să construiesc un skill?

Da. Poți cere într-un chat obișnuit ca întrebarea să fie analizată pe roluri separate, cu un verdict la final. Pierzi declanșarea automată, constanța formatului și jurnalul, dar câștigul principal — structura — se vede de la prima rulare.

Când nu merită folosit Consiliul?

La întrebări simple, unde știi deja răspunsul sau unde varianta greșită nu costă nimic. O rundă completă durează mai mult decât o întrebare directă, iar pentru decizii mărunte efortul nu se justifică.