Dacă ai PFA, e-Factura te privește din 1 iulie 2024 pentru facturile emise către firme și din 1 ianuarie 2025 pentru cele emise către persoane fizice — indiferent dacă ești sau nu plătitor de TVA. Singurul lucru care s-a schimbat pentru tine în 2026 e termenul: 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii, în loc de 5 zile calendaristice. Iar discuția din acest an despre „e-Factura pentru persoane fizice” nu era despre PFA-uri și s-a încheiat, pe 1 iunie 2026, cu o scutire.
Pe scurt
- PFA-ul se identifică fiscal prin CUI, nu prin CNP. E persoană impozabilă stabilită în România, deci intră în obligația de e-Factura ca orice firmă.
- B2B din 1 iulie 2024, B2C din 1 ianuarie 2025, indiferent dacă ești sau nu înregistrat în scopuri de TVA [OUG 120/2021, art. 10 alin. (1) și art. 10¹ alin. (2)].
- Termenul e de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită legală de emitere.
- Depășirea termenului: amendă de la 1.000 la 2.500 lei pentru persoane fizice, pe lună calendaristică. Netransmiterea deloc: 15% din valoarea facturii.
- Furnizorii care se identifică prin CNP nu au obligația de a folosi sistemul [art. 10¹⁰, în forma din 1 iunie 2026]. Aceștia nu sunt PFA-uri.
PFA sau persoană fizică pe CNP? Nu e același lucru
Aici se pierde jumătate din oamenii care caută răspunsul. Sunt două categorii diferite, cu reguli diferite, iar în 2026 regulile lor s-au dus în direcții opuse.
PFA-ul are cod de identificare fiscală. Îl primește la înregistrarea la Registrul Comerțului și îl trece pe fiecare factură. La fel întreprinderea individuală, întreprinderea familială și profesiile liberale cu CIF propriu. Pentru toate acestea, legea nu face nicio distincție față de un SRL: dacă ești persoană impozabilă stabilită în România și livrarea are locul în România, factura se transmite prin RO e-Factura.
Persoana fizică pe CNP e altceva: cineva care obține venituri din drepturi de autor, din activități sportive sau din alte activități economice, dar care se identifică fiscal prin codul numeric personal, fără CUI.
| PFA, II, IF, profesii liberale (cu CUI) | Persoană fizică pe CNP | |
|---|---|---|
| Cum se identifică fiscal | cod de identificare fiscală | cod numeric personal |
| e-Factura către firme (B2B) | obligatoriu din 1 iulie 2024 | fără obligație |
| e-Factura către persoane fizice (B2C) | obligatoriu din 1 ianuarie 2025 | fără obligație |
| Registrul RO e-Factura | nu se cere înscriere separată | opțional, dacă vrea să folosească sistemul |
De ce se contrazic articolele despre e-Factura pentru persoane fizice?
Pentru că regula s-a schimbat de trei ori în șase luni, iar fiecare etapă a lăsat în urmă articole care au rămas online.
- OUG 89/2025 a introdus obligația pentru furnizorii care se identifică prin CNP, cu înscriere în Registrul RO e-Factura obligatoriu de la 15 ianuarie 2026.
- OG 6/2026 a amânat-o: prin derogare, aceste persoane „nu au obligația utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura până la data de 1 iunie 2026″, iar cei deja înscriși puteau cere scoaterea din registru.
- Legea 88/2026, în vigoare de la 1 iunie 2026, a rescris articolul: „Furnizorii/Prestatorii care se identifică fiscal prin codul numeric personal nu au obligația să respecte prevederile art. 5, 9¹, art. 10 alin. (1) și art. 10¹ alin. (2).” Pot opta pentru sistem, caz în care se înscriu în Registrul RO e-Factura opțional.
Un text scris în ianuarie 2026 despre „obligația persoanelor fizice” descrie o etapă care nu mai există. Iar dacă ai PFA, niciuna dintre cele trei etape nu te-a privit vreodată — tu ești obligat din 2024.
Ce s-a schimbat, de fapt, pentru tine în 2026?
Două lucruri, ambele din OUG 89/2025, aplicabile din 1 ianuarie 2026.
Termenul a trecut de la zile calendaristice la zile lucrătoare. Textul actual: „Termenul-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită pentru emiterea facturii prevăzută la art. 319 alin. (16)”. În practică ai câștigat două-trei zile, nu ai pierdut nimic.
Au intrat în obligație și clienții străini înregistrați în scopuri de TVA în România. Dacă facturezi o persoană impozabilă nestabilită în România, dar înregistrată aici în scopuri de TVA, pentru o livrare cu locul în România, factura se transmite tot prin RO e-Factura [art. 10 alin. (1¹)].
Cum se numără cele 5 zile lucrătoare?
Ziua emiterii nu se pune la socoteală. Numărătoarea pornește din ziua următoare și sare peste sâmbete, duminici și sărbători legale; dacă ultima zi cade nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. Calculul se face după Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71.
Un exemplu: emiți factura vineri, 10 iulie. Prima zi lucrătoare e luni, 13 iulie. Numeri cinci: luni, marți, miercuri, joi, vineri. Termenul expiră vineri, 17 iulie.
A doua limită contează pentru avansuri și pentru facturile emise târziu: transmiterea nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data la care factura trebuia emisă — cel târziu în ziua de 15 a lunii următoare celei în care ai încasat sau ai livrat. Nu poți amâna emiterea ca să amâni transmiterea. Regula e explicată pe larg în articolul despre factura proformă și ceasul pornit după încasare.
Ce faci când clientul e persoană fizică?
Livrarea către o persoană fizică ce nu îți dă niciun cod de identificare fiscală, sau care alege să se identifice prin CNP, se consideră B2C — cu o singură excepție: dacă beneficiarul e înscris în Registrul RO e-Factura opțional.
Detaliul practic pe care îl caută toată lumea: dacă beneficiarul nu se identifică prin niciun cod fiscal, factura se emite cu un cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală al beneficiarului. Nu improvizezi și nu treci CNP-ul clientului fără acordul lui.
Transmiterea în sistem nu te scutește de livrarea facturii către client, prin mijloacele obișnuite, conform art. 319 din Codul fiscal. Excepția e tot registrul opțional: dacă beneficiarul e înscris acolo, primește factura prin sistem și nu mai trebuie să i-o trimiți separat.
Bonurile fiscale emise cu casa de marcat, care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate, rămân în afara obligației.
Ce riști dacă nu transmiți?
| Fapta | Sancțiunea |
|---|---|
| Nu transmiți deloc factura B2B prin RO e-Factura | 15% din valoarea totală a facturii |
| Primești și înregistrezi o factură B2B venită pe lângă sistem | 15% din valoarea totală a facturii |
| Transmiți, dar depășești termenul de 5 zile lucrătoare | 1.000–2.500 lei pentru persoane fizice, pe lună calendaristică |
Rândul din mijloc explică de ce clienții tăi persoane juridice insistă. Amenda nu îl lovește doar pe cel care emite factura pe lângă sistem, ci și pe cel care o primește și o înregistrează — iar 15% dintr-o factură de 20.000 de lei înseamnă 3.000 de lei pentru o hârtie primită pe email.
Sancțiunea pentru întârziere se aplică pe lună calendaristică, nu pe factură. Dacă într-o lună ai depășit termenul la șapte facturi, e o singură contravenție, nu șapte.
Contează dacă ești la normă de venit sau la sistem real?
Nu. Obligația vine din calitatea de persoană impozabilă stabilită în România, nu din felul în care îți calculezi impozitul pe venit. Textul legii spune explicit că se aplică „indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA”. Norma de venit e o chestiune de impozitare a venitului tău; e-Factura e o chestiune de mod de transmitere a facturii. Nu se ating.
Facturile pe care le primești intră tot acolo
Ca PFA nu doar emiți facturi — le și primești, iar cele de la firme ajung în Spațiul Privat Virtual. Două lucruri de știut, pentru că se rezolvă cu aceeași unealtă:
Factura primită se consideră comunicată legal în momentul în care devine disponibilă în sistem, chiar dacă nu ai deschis-o niciodată. Și există o fereastră: serviciul de listare a mesajelor întoarce cel mult ultimele 60 de zile, deci ce nu descarci la timp nu mai poate fi luat automat. Am scris pe larg despre acest lucru în articolul despre facturile primite în ANAF e-Factura, iar pașii de înrolare sunt în ghidul de înregistrare în SPV.
Ce nu face acest articol
- Nu îți spune dacă o operațiune anume a ta e scutită sau nu. Locul livrării, scutirile și cazurile speciale se citesc cu contabilul, nu dintr-un articol.
- Nu transmit eu facturile în locul tău și nu îți urmăresc termenele. Cele 5 zile lucrătoare rămân răspunderea ta.
- Nu verific dacă factura e corectă. O automatizare mută, descarcă și extrage date. Ce e corect fiscal rămâne decizia ta și a contabilului tău.
- Nu înlocuiește textul legii. Am pus sursele la final. Când e vorba de o obligație cu amendă, citește sursa, nu rezumatul cuiva.
Unde se termină munca manuală
Partea care se automatizează la un PFA nu e emiterea, ci ce vine după: descarc facturile primite din SPV într-un folder pe Drive, cu nume ordonat, anunț pe email sau pe WhatsApp când a intrat una nouă, și extrag furnizorul, data și suma din XML într-un tabel. Cele trei fluxuri rulează singure, zilnic, și îți scot din lună orele de descărcat una câte una.
Un flux simplu costă sub 400 de euro și e gata în 2–5 zile lucrătoare. Lista completă e pe pagina de automatizări, iar dacă vrei să vezi întâi dacă are sens în cazul tău, scrie-mi.
De ce ai avea încredere într-o firmă de un om: am scris SimpluSPV, folosit azi de 20–30 de firme și contabili, și lucrez pe firmă — PAYCODE SRL, CUI 49109796.
Întrebări frecvente
PFA-ul e obligat să emită factură prin e-Factura?
Da. PFA-ul e persoană impozabilă stabilită în România și intră în obligația de transmitere prin RO e-Factura: din 1 iulie 2024 pentru facturile către firme și din 1 ianuarie 2025 pentru cele către persoane fizice, indiferent dacă e sau nu înregistrat în scopuri de TVA.
Trebuie să mă înscriu în Registrul RO e-Factura ca PFA?
Nu. Registrul RO e-Factura obligatoriu a fost gândit pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, iar din 1 iunie 2026 aceștia nu mai au obligația de a folosi sistemul. Ca PFA cu CUI ești în obligație direct, fără înscriere separată. Ai nevoie de acces la SPV și de un program de facturare care trimite în sistem.
Sunt PFA la normă de venit. Se schimbă ceva?
Nu. Norma de venit ține de impozitarea venitului tău, nu de modul în care transmiți factura. Obligația de e-Factura e aceeași ca la sistemul real.
În cât timp trebuie să transmit factura?
În 5 zile lucrătoare de la data emiterii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită legală de emitere a facturii. Ziua emiterii nu se numără, iar dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare.
Clientul e persoană fizică și nu îmi dă niciun cod. Ce trec pe factură?
Un cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală al beneficiarului. Livrarea se consideră efectuată în relația B2C, cu excepția cazului în care beneficiarul e înscris în Registrul RO e-Factura opțional.
Factura proformă se transmite în e-Factura?
Nu. Proforma e un document comercial, nu o factură fiscală, și nu se transmite în sistem. Obligația apare la factura propriu-zisă, care trebuie emisă cel târziu în ziua de 15 a lunii următoare încasării avansului.
Surse
- Obligația de transmitere, termenul de 5 zile lucrătoare, regimul B2C și sancțiunile — OUG nr. 120/2021, text actualizat (art. 10, art. 10¹, art. 10¹⁰, art. 13²)
- Scutirea furnizorilor care se identifică prin CNP — Legea nr. 88/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 459 din 29 mai 2026, în vigoare de la 1 iunie 2026
- Amânarea de la 15 ianuarie la 1 iunie 2026 — OG nr. 6/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 77 din 30 ianuarie 2026, art. IX
- Termenul de emitere a facturii — Codul fiscal, art. 319 alin. (16)
- Documentația oficială a sistemului — ANAF, RO e-Factura



