Patronul nu înțelege balanța pentru că nu e scrisă pentru el — e scrisă pentru Fisc. Din baza de date SAGA a firmei iese un raport de închidere de lună pe limba lui: cât profit a făcut, câți bani are, cine nu l-a plătit și ce are de dat la stat, cu suma și contul. Raportul pentru o lună costă 249 de lei, iar cifra rămâne a contabilului.
Pe scurt
- Clientul te sună lunar să-i explici aceleași cifre pentru că balanța e un document fiscal, nu un tablou de bord.
- Din baza SAGA iese un raport pe limba antreprenorului: profit, bani în cont, facturi de încasat și de plătit, datoria netă la stat, plățile lunii cu suma și IBAN-ul.
- Cifra rămâne a contabilului. El o produce și o asumă în SAGA; raportul doar o traduce — nu calculează o contabilitate nouă și nu inventează nimic.
- Pe firma mea, cifrele din baza SAGA au ieșit identice cu balanțele oficiale în 14 luni din 16.
- Preț: 249 de lei pentru raportul unei luni, comandat prin formular.
De ce nu înțelege patronul balanța?
Pentru că balanța răspunde la întrebările Fiscului, nu la ale lui. Conturi, solduri debitoare și creditoare, rulaje — un document corect, dar scris într-o limbă pe care clientul n-o vorbește.
Patronul are trei întrebări, mereu aceleași: câți bani am acum, câți urmează să intre și câți trebuie să dau. Balanța le conține pe toate, dar niciuna nu se vede de la prima privire. Așa că sună la contabil. Iar contabilul îi explică, luni de zile, aceleași lucruri — muncă pe care n-o poate pune pe factură, pentru că „am explicat balanța” nu e un serviciu.
Ce cifre vrea patronul, de fapt?
Puține, și toate cu răspuns dintr-o privire. Iată traducerea, cot la cot:
| Ce vede contabilul (balanța) | Ce vrea patronul (raportul) |
|---|---|
| Rulaje și solduri pe conturi de venituri și cheltuieli | Cât profit am făcut luna aceasta și cum stau față de luna trecută |
| Sold cont casă + conturi la bănci | Câți bani am acum, efectiv, în cont |
| Sold 4111 „Clienți”, pe analitice | Cine nu m-a plătit încă, factură cu factură |
| Solduri 401 / 43x / 44x | Cât am de plătit furnizorilor și cât datorez la stat |
| Notele contabile ale lunii | Ce plăți fac până pe 25, cu suma și contul în care plătesc |
| Balanța întreagă, pe toate conturile | Merg bine sau nu? Un semafor, nu 400 de rânduri |
Ce conține raportul de închidere de lună?
Un singur fișier HTML, care se deschide în orice browser și pe telefon, fără program instalat. În ordinea în care îl citește patronul:
- Verdictul lunii — profit sau pierdere, într-o frază, cu semafor: verde, galben sau roșu.
- Contul de profit și pierdere — venituri, cheltuieli, rezultat, pe luna raportată și cumulat de la începutul anului.
- Banii — ce a intrat și ce a ieșit din casă și din bănci.
- Facturile de încasat și de plătit — la nivel de factură, așa cum stăteau la sfârșitul lunii raportate.
- Evoluția profitului — grafic pe luni, cu intervalul ales de cititor.
- Unde se duc banii și de unde vin — cele mai mari cheltuieli și cele mai mari venituri.
- Datoria netă la stat — cât datorează firma, după ce se scad avansurile deja plătite.
- Ce ai de plătit la stat luna aceasta — sumele pe care le calculează SAGA, grupate ca pe ordinele de plată, cu beneficiarul și IBAN-ul trezoreriei firmei.
- Balanța lunii — întreagă, pliată la final, pentru cine vrea să verifice un cont anume.
Cum iese raportul din baza SAGA?
Contabilul nu schimbă nimic din felul în care lucrează. Ține contabilitatea în SAGA, ca acum. Programul păstrează totul într-un singur fișier de bază de date (cu extensia .fdb), pe care îl poate copia oricând. Instrumentul citește direct fișierul acela — fără exporturi intermediare, fără re-tastat în Excel, fără copiat rânduri dintr-un PDF în altul.
Câteva reguli fac diferența între un raport corect și unul care sperie patronul degeaba:
- Datoria la stat se arată netă. Firmele care plătesc prin contul unic au plățile înregistrate ca avans în contul 4482, nu stinse direct pe contribuții. Dacă scazi doar soldurile brute, datoria iese, la firma mea, de aproape trei ori mai mare decât cea reală. Raportul scade avansul.
- Facturile se citesc la data raportului, nu la zi. Un raport pe septembrie arată cine nu plătise la 30 septembrie, chiar dacă între timp clientul a plătit. Altfel, luna trecută s-ar rescrie de fiecare dată când deschizi raportul.
- Veniturile și cheltuielile vin din rulajele lunii, nu din notele de închidere, care lovesc partea opusă a conturilor și ar dubla cifrele.
De unde știi că cifrele sunt bune?
Le-am comparat cu balanțele oficiale scoase de contabil din SAGA, cont cu cont, pe firma mea: 16 luni, din ianuarie 2025 până în aprilie 2026. În 14 luni, rulajele și soldurile au ieșit identice. În celelalte două, diferența era amortizarea, înregistrată în bază după ce balanța PDF fusese deja exportată — adică baza era versiunea mai completă.
Din ianuarie până în august 2026 am scos raportul lună de lună pentru firma mea și l-am rulat și pe baza unei a doua firme. O diferență de știut dinainte: sumele de plată la stat sunt cele din SAGA, la leu, și pot diferi cu câțiva lei de ordinele de plată rotunjite de contabil.
Cine produce cifra și cine răspunde de ea?
Contabilul. Raportul nu trece de linia aceasta: nu calculează o contabilitate paralelă, nu verifică munca nimănui și nu oferă „o a doua părere” despre ea. Ia cifrele produse și asumate în SAGA și le pune într-o formă pe care patronul o înțelege. Răspunderea rămâne exact acolo unde a fost.
De aceea funcționează ca serviciu al contabilului, cu numele lui pe el. Nu e un instrument care se bagă între contabil și client. E un instrument care îl pune pe contabil mai bine în față.
Ce NU face raportul
Ca să fie clar de la început:
- Nu înlocuiește balanța fiscală. Balanța rămâne documentul oficial. Raportul e pentru patron, nu pentru ANAF.
- Nu calculează el impozitele și nu ia decizii. Preia ce e deja în SAGA. Dacă baza e greșită, și raportul e greșit — nu are de unde să știe mai bine decât datele din care citește.
- Nu inventează cifre și nu „estimează”. Ce nu e în bază nu apare în raport.
- Nu face plăți. Arată ce e de plătit și unde; plata o face tot omul, din banca lui.
- Nu e consultanță fiscală. Un semafor pe verde nu înseamnă „totul e în regulă” — înseamnă „uită-te aici”. Interpretarea rămâne a contabilului.
Vrei raportul pentru o lună?
Preț: 249 de lei, pentru raportul unei luni. Îmi scrii în formularul de mai jos firma și luna pentru care vrei raportul, iar eu îți fac raportul de închidere de lună din baza SAGA, ca fișier HTML de deschis pe calculator sau pe telefon. Primești linkul de plată cu cardul imediat pe email. Dacă apare orice problemă, îți dau banii înapoi, pe cardul cu care ai plătit. Baza SAGA mi-o trimiți abia după plată, iar după livrare o șterg.
📝 Completează comanda
Dacă ții mai mulți clienți în SAGA și vrei raportul lunar pentru toți, scrie-mi pe pagina de contact și stabilim împreună.
Sunt inginer, lucrez cu sisteme de 30 de ani și am construit SimpluSPV, folosit azi de 20–30 de firme și contabili. Instrumentul care scoate raportul din baza SAGA există și rulează lună de lună pe firma mea — nu e o promisiune, e o unealtă.
Întrebări frecvente
Trebuie să schimb programul de contabilitate?
Nu. Rămâi pe SAGA și lucrezi exact ca acum. Se folosește doar fișierul bazei de date, pe care programul îl păstrează oricum — instrumentul citește din el, nu îl înlocuiește.
Cine răspunde de cifrele din raport?
Contabilul. Raportul traduce cifrele produse și asumate în SAGA; nu calculează o contabilitate nouă și nu verifică munca nimănui. Răspunderea rămâne unde a fost.
Cât costă raportul?
249 de lei pentru raportul unei luni. Îmi scrii în formular firma și luna, iar linkul de plată îl primești imediat pe email.
Ce se întâmplă cu baza SAGA după ce primesc raportul?
O șterg după livrare. Baza conține contabilitatea completă a firmei, de aceea mi-o trimiți abia după ce comanda e confirmată și plătită.
Pot să-l livrez cu numele firmei mele de contabilitate?
Da. E gândit ca serviciu al contabilului, cu numele lui pe el. Nu se bagă între contabil și client — îl pune pe contabil mai bine în față.
Funcționează pentru orice firmă din SAGA?
Da, atâta timp cât există baza ei de date din SAGA. Raportul e la fel de bun ca datele din care citește — dacă baza e ținută corect, raportul e corect. IBAN-urile pentru plățile la stat nu sunt în SAGA; le iau după trezoreria de care ține firma.



