N-am cum să citesc nici 0,001% din cărțile care mi s-ar potrivi. Am pus AI-ul să aleagă pentru mine

Raftul real de carti non-fictiune al lui Costin, cu un teanc de carti de Yuval Noah Harari

Sunt abonat la newsletterele a 2-3 edituri și nu mai deschid aproape niciunul — știu deja că, dacă îl deschid, voi găsi o carte pe care mi-aș dori s-o citesc, dar n-am cum să ajung la ea, așa că mă simt vinovat înainte să apăs orice buton. Nu e o problemă de cărți necitite — sunt în urmă cu doar 3-4, restul le citesc cap-coadă, unele le recitesc. E o problemă de acumulare: mai mult decât aș putea vreodată alege dintr-un flux pe care nu-l mai urmăresc. Am rezolvat problema punând un AI conectat direct la Gmail-ul meu să scaneze doi ani de newslettere, să extragă fiecare carte promovată și să-mi construiască trei topuri de câte trei cărți, fiecare cu alt criteriu de alegere. Cinci prompturi, nicio linie de cod.

Pe scurt:

De ce te copleșesc cărțile pe care ți-ai dori să le citești?

Rafturile sunt pline oricum, cărțile nu sunt ieftine, iar din newsletterele pe care le primești sar în ochi mereu alte două-trei titluri care par exact potrivite — vinovăția de a rămâne în urmă e reală și complet îndreptățită. Dar nu e o problemă de voință sau de viteză de citit. E o problemă de volum: fluxul de cărți noi care ți s-ar potrivi crește mult mai repede decât poți tu decide, darămite citi.

Doar în SUA au apărut peste 4 milioane de titluri noi în 2025 (Bowker), o creștere de 32,5% față de 2024. N-ai cum să afli, doar răsfoind newslettere, nici 0,001% din ce se publică într-un an, darămite din tot ce s-a publicat vreodată. Problema nu e că citești prea puțin. E că alegi din prea mult, cu prea puțină informație, și de aceea ajungi să nici nu mai deschizi newsletterul — nu din lene, ci pentru că nu ai un criteriu care să reducă rapid lista la ceva decidabil.

Ce am construit, de fapt — nu un script, o conversație cu acces la inbox

Nu există niciun program care rulează automat. Există un AI (în cazul meu, Claude, dar merge la fel cu ChatGPT sau Gemini) căruia i-am dat acces la Gmail printr-un conector — funcția care apare în orice asistent modern sub „Connectors” sau „Integrări”. De acolo încolo, totul s-a întâmplat prin conversație, cu cinci prompturi.

Promptul 1: extragerea din newslettere

Primul prompt a fost o singură cerere, dată direct:

Promptul de extragere (click pentru a-l vedea întreg)
vreau sa extragi din emailul meu toate newsletterele venite de la edituri si sa realizezi o lista cu cartile promovate. Extrage Nume carte, autor, link catre pagina cartii in siteul editurii, rezumat carte, an aparitie. Daca gasesti datele acestea undeva gata structurate poti sa le iei de acolo. Ma intereseaza carti non-beletristice, business, dezvoltare personala, IT, AI

AI-ul a căutat în Gmail după domeniile marilor edituri românești (Humanitas, Editura Trei, Nemira, Polirom, Curtea Veche, Litera, Publica, Corint, Niculescu) și, separat, după cuvinte generice de newsletter editorial — o plasă largă, pentru că nu știa dinainte la ce sunt abonat efectiv. Rezultatul a fost primul lucru surprinzător: din cele 2-3 edituri la care eram abonat, o singură editură trimitea newslettere cu exact profilul cerutPublica, cu aproape 200 de emailuri din 2021 până azi. În rest, doar câteva mailuri răzlețe de la o editură mai mică și de la o editură de manuale, plus retaileri (eMAG, Okian), care nu sunt edituri.

Rezultatul acestui prim pas a fost un tabel cu zeci de cărți — titlu, autor, an, preț, link, rezumat — pus într-o pagină HTML.

Promptul 2: primul top, cu un criteriu legat de mine, nu generic

Al doilea prompt a fost scurt și deschis intenționat:

Promptul de selecție
recamanda-mi top 3 carti pe care eu ar trebui sa le parcurg.

Aici a contat ce știa deja AI-ul despre mine din alte conversații — că lucrez solo, cu mai multe proiecte deschise în paralel, și că am o regulă fermă de a nu contacta pe nimeni la rece. Criteriul pe care l-a ales singur: cărți care schimbă ce faci luni dimineață, nu cărți „bune” în general. Rezultatul: Mici experimente (Anne-Laure Le Cunff) → Day Trading Attention (Gary Vaynerchuk) → Cum se fac lucrurile mari (Flyvbjerg & Gardner), în ordinea în care ar trebui citite, cu argumentul pentru fiecare poziție.

Promptul 3: nu un rezumat — un verdict de cumpărare, cu pro și contra

Un top de trei nume nu ajută cu nimic dacă tot nu știu dacă merită banii. Al treilea prompt a cerut exact acest răspuns:

Promptul de rezumat și verdict
fa-mi cate o pagina de rezumat complet pentru cele 3 propuneri. Si daca ar trebui sa cumpar cartea explica-mi, de ce?

Rezultatul a fost o pagină per carte, cu aceeași structură de fiecare dată: teza cărții în două fraze, ideile principale explicate pe rând (nu doar enumerate), o casetă separată cu aplicația concretă a ideii la situația mea, și un verdict — DA, NU sau „doar dacă” — cu argumentele pro și contra scrise separat, nu amestecate. Un exemplu, pentru Day Trading Attention: verdictul a fost „cumpăr-o doar dacă vrei formatul de carte” — pentru că ideile utile încap în treizeci de pagini, restul e umplutură din agenția autorului, iar el spune gratuit, zilnic, exact aceleași lucruri în conținutul lui.

Prompturile 4 și 5: schimbi criteriul, se schimbă toată lista

Aici a apărut partea cea mai utilă a exercițiului. Al patrulea prompt a cerut altceva:

Promptul pentru al doilea top
Numeste acest top 3 pentru Tine. Vreau si un tot 3 must read, sunt carti fara de care nu poti sa porti conversatii, toata lumea le citeste si citeaza din ele.

Criteriul, de data aceasta, n-a mai fost „ce schimbă luni dimineață”, ci ce înțelegi când altcineva aruncă o referință în conversație. Nu neapărat cele mai bune cărți — cele mai citate, inclusiv de oameni care nu le-au citit. Rezultatul: Gândire rapidă, gândire lentă (Kahneman — cartea-sursă pentru „bias de ancorare” și „aversiune la pierdere”), Atomic Habits (James Clear — încă pe locul 5 la Bookfest 2026, la opt ani de la apariție) și Începe cu DE CE (Simon Sinek — „cercul de aur”).

Al cincilea prompt a fost cel mai scurt din toate:

Promptul pentru al treilea top
ce alte carti trebuie sa citesc?

Fără niciun criteriu explicit de data aceasta — și AI-ul a trebuit să găsească singur golul rămas. L-a găsit corect: primele două topuri dau metodă de testare, canal de atras oameni și vocabular comun, dar nimic despre interfața propriu-zisă cu clientul — cui te adresezi, cum conduci conversația, ce cuvinte folosești. Al treilea top: Asta înseamnă marketing (Seth Godin), Supercomunicatori (Charles Duhigg), Cuvinte magice (Jonah Berger).

Prompt Ce am cerut Ce a produs
1 Extrage cărțile din newsletterele de edituri O pagină cu zeci de cărți din ~200 de emailuri, dintr-o singură editură relevantă
2 Top 3 pe care ar trebui să le parcurg Trei cărți, criteriul: ce schimbă luni dimineață
3 Rezumat complet + ar trebui să cumpăr? Câte o pagină per carte, cu verdict argumentat pro/contra
4 Top 3 „must read”, citate de toată lumea Alt criteriu: ce înțelegi când cineva citează
5 Ce alte cărți trebuie să citesc? AI-ul a găsit singur golul: interfața cu clientul

Rezultatul complet — toate cele nouă cărți, cu rezumat și verdict de cumpărare pentru fiecare, în cele trei topuri:

Trei topuri de câte 3 cărți, cu verdict de cumpărare pentru fiecare

Click pe imagine deschide pagina întreagă, cu toate cele nouă rezumate.

Cum faci la fel, cu orice AI

Nu ai nevoie de cod, de un abonament special sau de cunoștințe tehnice — ai nevoie de un AI cu acces la inbox și de cinci prompturi date în ordine.

  1. Conectează inboxul. În Claude, ChatGPT sau Gemini, cauți în setări „Connectors” sau „Integrări” și adaugi Gmail (sau orice inbox folosești). E același pas care transformă un chat obișnuit într-un agent care lucrează cu datele tale reale.
  2. Cere extragerea structurată dintr-un tip de email, exact ca în promptul 1: numește sursele (edituri, newslettere, notificări — orice tip repetitiv), spune ce câmpuri vrei extrase și ce te interesează, ca să nu extragă tot.
  3. Cere un top, cu un criteriu care ține de situația ta reală, nu generic. „Recomandă-mi cele mai bune” produce o listă oarecare. „Ce schimbă ce fac luni dimineață” produce o listă care ține cont de ce lucrezi tu acum.
  4. Cere verdictul, nu doar rezumatul. Un titlu și un rezumat nu te ajută să decizi. Cere explicit argumentele pentru și împotriva cumpărării, separate.
  5. Repetă cu alt criteriu. Aceleași date, altă întrebare, altă listă complet diferită — dovada că formularea criteriului contează mai mult decât volumul de date pe care îl ai deja.

Tehnica nu e specifică cărților. Merge la fel pentru orice acumulare de „am salvat, dar n-am ajuns la el” — articole salvate, cursuri cumpărate și neterminate, playlisturi de podcasturi, chiar și emailuri vechi la care ai promis să răspunzi.

Vrei să încerci? Iată promptul, generalizat

Cele cinci prompturi de mai sus, puse cap la cap într-un șablon pe care îl adaptezi la orice sursă — nu doar la cărți:

Promptul în cinci pași, generalizat (click pentru a-l vedea întreg)
PASUL 1 — extragerea
Vreau să extragi din emailul meu toate newsletterele venite de la [SURSA] și să
realizezi o listă cu [CE ANUME]. Extrage [CÂMPURILE]. Dacă găsești datele
undeva deja structurate, ia-le de acolo. Mă interesează [FILTRUL].

PASUL 2 — primul top, cu un criteriu legat de tine
Recomandă-mi top 3 [ELEMENTE] pe care ar trebui să le parcurg.

PASUL 3 — nu un rezumat, un verdict
Fă-mi câte o pagină de rezumat complet pentru cele 3 propuneri. Și dacă ar trebui
să [ACȚIUNEA], explică-mi de ce.

PASUL 4 — al doilea top, cu ALT criteriu
Numește acest top 3 „[NUME]". Vreau și un top 3 „[ALT NUME]" — [ALT CRITERIU].

PASUL 5 — lasă AI-ul să găsească singur golul
Ce alte [ELEMENTE] trebuie să parcurg?

Fișierul complet, cu explicații pentru fiecare pas: descarcă promptul.

Ce NU face acest scaner

Unde se termină articolul acesta

Ce dispare din munca ta: orele pierdute răsfoind newslettere pe care le deschizi din vinovăție, indecizia care te face să nu mai deschizi deloc, și senzația că trebuie să ții pasul cu tot ce se publică.

Dacă vrei să construiești tu însuți asemenea fluxuri, pentru orice acumulare din firma ta, nu doar pentru cărți: cursul de AI pentru firme te învață exact structura de prompt care stă în spatele acestui exercițiu, în 4 ședințe a câte 2 ore, grupe de maximum 8, cu garanția banilor înapoi după primele două. Dacă vrei rezultatul gata construit, pentru un proces real din firma ta: automatizările le fac eu — un flux simplu costă sub 400 € și e gata în 2-5 zile lucrătoare.

De ce poți avea încredere într-o firmă de un om: SimpluSPV, produsul meu, rulează azi la 20-30 de firme și contabili; cursul a fost livrat de trei ori. Scrie-mi cu procesul care îți ia cel mai mult timp — îți spun onest dacă se automatizează sau nu.

Întrebări frecvente

Ai nevoie de un abonament special ca să repeți exercițiul?

Nu. Ai nevoie de un asistent AI care are opțiunea de „Connectors” sau integrări cu email — Claude, ChatGPT și Gemini o au toate, în variantele lor plătite obișnuite.

E sigur să dai unui AI acces la emailul tău?

Conectorii cer permisiuni explicite, pe care le poți revoca oricând. Pentru acest exercițiu, AI-ul doar a căutat și citit emailuri — n-a trimis, șters sau modificat nimic. Regula pentru orice agent conectat la inbox: primul rulaj e mereu doar citire.

De ce a găsit o singură editură relevantă, deși erai abonat la 2-3?

Pentru că celelalte trimiteau conținut care nu se potrivea profilului cerut (beletristică, nu business/dezvoltare personală/IT/AI) sau trimiteau foarte rar. Rezultatul depinde strict de ce primești tu în inbox, nu de ce edituri există pe piață.

Cât a durat tot exercițiul?

Câteva minute pe fiecare prompt — extragerea din 200 de emailuri a durat cel mai mult, restul au fost răspunsuri aproape instant, pentru că AI-ul lucra deja cu datele extrase.

Funcționează și pentru alte tipuri de acumulări, nu doar cărți?

Da. Aceeași structură — extragere dintr-o sursă repetitivă, criteriu explicit legat de situația ta, verdict argumentat — merge pentru articole salvate, cursuri online cumpărate, videoclipuri puse la „watch later” sau orice altă listă care crește mai repede decât o consumi.

Cum știi dacă un criteriu e „bun”?

Un criteriu bun descrie o consecință concretă din viața ta, nu o calitate abstractă a obiectului. „Cărți bune” e abstract. „Cărți care schimbă ce fac luni dimineață” descrie o consecință. Dacă poți testa dacă un rezultat respectă criteriul doar uitându-te la propria ta situație, criteriul e suficient de specific.

Surse

#agenți AI #prompturi
Costin Pietraru
Scris de

Costin Pietraru

Inginer cu 30+ ani în sisteme, fondator SimpluSPV. Livrează cursul de AI pentru firme și scrie despre automatizare aplicată — fără teorie, doar sisteme care lucrează.

Vezi profilul complet →

Vrei firma pregătită pentru AI, corect și legal?

4 ședințe aplicate, echipa pleacă cu sisteme reale și documentele de conformitate. Garanție bani înapoi după 2 ședințe.

Înscrie echipa la curs →