Pe 6 august 1991, Tim Berners-Lee posta pe grupul de discuții alt.hypertext câteva rânduri despre un proiect numit „World Wide Web” — și punea codul la dispoziția oricui vrea să-l încerce. World Wide Web Consortium (W3C) descrie momentul acela ca fiind introducerea Web-ului către publicul larg. 35 de ani mai târziu, am lucrat cu HTML în 30 dintre ei — de la primul meu site în 1996, până la automatizările pe care le construiesc azi cu ajutorul AI-ului.
Pe scurt
- 6 august 1991 — Tim Berners-Lee anunță public World Wide Web-ul pe newsgroup-ul alt.hypertext, punând fișierele la dispoziție pe Internet.
- La 35 de ani distanță (iunie 2026, Netcraft): Web-ul are 1.489.396.284 de site-uri, pe 304.146.307 de domenii și 14.653.771 de computere conectate — cu 21,1 milioane de site-uri și 2 milioane de domenii mai mult doar față de luna precedentă.
- 1996 — primul meu site, în ASP și HTML, apoi un CD de prezentare pentru IFABO.
- 2000 — o aplicație ASP pentru FHM România, construită împreună cu un designer de la revistă.
- 2026 — aceleași reguli de bază ale HTML-ului stau, neschimbate, sub orice pagină generată azi de un AI.
Ce s-a întâmplat, exact, pe 6 august 1991
Tim Berners-Lee lucra la CERN, laboratorul european de fizică a particulelor, și se lovea de o problemă banală: mii de cercetători răspândiți pe glob, fiecare cu proiectele și sistemele lui de calcul, fără o cale simplă de a lega informația dintre ele. Până la finalul lui 1990, folosind un calculator NeXT (proiectat de compania lui Steve Jobs), Berners-Lee construise deja piesele de bază care există și azi: HTML (limbajul de marcare pentru paginile web), HTTP (protocolul prin care circulă datele) și URL-ul (adresa unică a unei pagini).
Pe 6 august 1991, a făcut public tot ce construise. A postat pe alt.hypertext un scurt mesaj despre proiect și a invitat pe oricine la colaborare — punând, în același timp, fișierele la dispoziție pe Internet prin FTP. W3C rezumă exact ce a însemnat momentul: „marcând, într-un singur email, introducerea Web-ului către lumea largă.” Primul site — găzduit chiar pe calculatorul lui, la adresa http://info.cern.ch — explica ce e Web-ul și cum se folosește.
Cum arată Web-ul azi, în cifre
Netcraft publică lunar un raport care numără serverele web active pe Internet. Ediția din iunie 2026 arată amploarea la care a ajuns proiectul pornit cu un singur email:
| Indicator | Iunie 2026 | Creștere față de luna precedentă |
|---|---|---|
| Site-uri | 1.489.396.284 | +21,1 milioane |
| Domenii | 304.146.307 | +2,0 milioane |
| Computere conectate la Web | 14.653.771 | +81.854 |
Numerele nu cresc liniar — o parte din ele reflectă și schimbări de infrastructură (în aceeași lună, Cloudflare a câștigat 4,1 milioane de site-uri, iar OpenResty a pierdut 42,9 milioane, pe fondul unor migrări masive). Dar tendința de fond rămâne aceeași de 35 de ani: Web-ul crește, lună de lună, de la un singur server la CERN la peste un miliard și jumătate de site-uri.
Cei 30 de ani ai mei cu HTML
Sunt inginer de 30 de ani și am prins Web-ul relativ devreme pentru România. În 1996 am făcut primul meu site, combinând ASP (tehnologia Microsoft lansată chiar în acel an) cu HTML — apoi un CD de prezentare pentru IFABO, unul dintre târgurile mari de IT din România acelor ani. În 2000 am construit o aplicație ASP pentru FHM România, în colaborare cu un designer de-al lor — proiect care mi-a arătat clar diferența dintre „a scrie cod care funcționează” și „a construi ceva pe care îl folosește altcineva, cu un designer care are pretenții vizuale reale”.
Între atunci și acum au trecut valuri întregi de tehnologii: server-side rendering clasic, apoi JavaScript-ul devenit tot mai stăpân pe pagină, framework-uri care au apărut și au dispărut, mobile-first, iar acum generarea de cod cu AI. Ce n-a dispărut niciodată e stratul de dedesubt: HTML-ul rămâne, în 2026, exact ce era în 1991 — structura pe care se așază tot restul.
Ce s-a schimbat cu adevărat și ce a rămas la fel
Ce s-a schimbat radical e cine scrie codul și cât de repede. În 1996 scriam fiecare etichetă HTML de mână, testam în două browsere (dacă aveam noroc) și livram peste zile sau săptămâni. Azi, un AI poate genera o pagină funcțională în câteva secunde — inclusiv paginile pe care le construiesc pentru clienți, cu Claude Code.
Ce n-a rămas neschimbat e cine înțelege ce a fost generat. Un AI scrie HTML valid rapid, dar nu știe de la sine dacă structura are sens pentru cazul concret, dacă un formular chiar trimite datele corect, sau de ce o pagină arată bine pe un ecran și se rupe pe altul. Aici contează cei 30 de ani — nu ca să scriu mai repede decât AI-ul (nu pot), ci ca să recunosc rapid când rezultatul lui e greșit, chiar dacă arată corect la prima vedere.
De ce contează acest lucru pentru automatizările de azi
Firma ta nu are nevoie de cineva care „știe AI” — are nevoie de cineva care poate verifica ce produce AI-ul, pentru că a construit lucruri manual, cu mâna, suficient de mult timp cât să știe unde se ascund problemele. E exact principiul din spatele automatizărilor pe care le construiesc: nu las un agent AI să livreze direct ce a generat, ci verific fiecare piesă cu ochi care au văzut, de-a lungul a trei decenii, foarte multe feluri în care „arată bine” și „funcționează corect” nu sunt același lucru. La cursul de AI pentru firme predau exact distincția aceasta — cum folosești un instrument care generează rapid, fără să-i predai controlul complet.
Ce nu spune acest articol
- Nu e o istorie completă a Web-ului — sunt doar reperele oficiale (W3C, Netcraft) și experiența mea personală, nu o cronologie exhaustivă a tehnologiei.
- Nu pretind că am fost pionier la nivel mondial — 1996 a fost devreme pentru piața românească, nu pentru Web-ul global, unde primul site apăruse deja cu 5 ani înainte.
- Nu spune că AI-ul nu ar trebui folosit pentru cod — dimpotrivă, îl folosesc zilnic. Spune doar că experiența de a construi manual rămâne motivul pentru care pot verifica ce produce.
- Cifrele Netcraft nu sunt ale mele — sunt citate din raportul lor public, cu sursă, nu estimate.
Întrebări frecvente
Ce s-a întâmplat exact pe 6 august 1991?
Tim Berners-Lee a postat pe newsgroup-ul alt.hypertext un scurt mesaj despre proiectul „World Wide Web”, invitând la colaborare și punând codul la dispoziție pe Internet. W3C descrie momentul ca fiind introducerea Web-ului către publicul larg.
HTML și World Wide Web sunt același lucru?
Nu, dar sunt strâns legate. Berners-Lee a construit trei piese de bază în același interval: HTML (limbajul paginilor), HTTP (protocolul de transfer) și URL-ul (adresa unei pagini) — toate trei fac parte din ce a devenit public pe 6 august 1991.
Câte site-uri are Web-ul azi?
Conform raportului Netcraft din iunie 2026, aproape 1,49 miliarde de site-uri, pe peste 304 milioane de domenii și aproximativ 14,7 milioane de computere conectate la Web — cu 21,1 milioane de site-uri mai mult doar față de luna precedentă.
De ce contează experiența de 30 de ani cu HTML în era AI?
Pentru că un AI generează cod rapid, dar nu verifică singur dacă rezultatul e corect pentru contextul real. Experiența de a fi construit manual, de-a lungul a trei decenii, e ce permite recunoașterea rapidă a unei greșeli chiar și atunci când codul generat arată corect.
Ce era ASP-ul folosit în 1996?
Active Server Pages, tehnologia Microsoft pentru pagini web dinamice, lansată chiar în 1996 — combinată cu HTML pentru structura paginii.
Surse
- 25 years ago, the world changed forever — W3C, despre postarea din 6 august 1991
- On August 6, 1991, Tim Berners-Lee introduced the World Wide Web — Popular Science
- June 2026 Web Server Survey — Netcraft
- IFABO — Wikipedia
