Pentru că modelul e construit să facă exact ce o relație reală nu face niciodată: să fie mereu de acord, mereu disponibil, niciodată obosit. Un sondaj derulat în SUA în iulie 2026 arată că 15% dintre bărbați au avut deja conversații cochete cu un chatbot AI, față de 8% dintre femei — diferența nu vine din întâmplare, ci din arhitectura care stă la baza acestor modele.
Pe scurt
- 15% dintre bărbați și 8% dintre femei au avut conversații cochete cu un chatbot AI; 17% dintre bărbați și 9% dintre femei spun că interacțiunea i-a excitat (Talker Research, 2.000 de adulți din SUA, 1–6 iulie 2026).
- 27% din generația Z recunosc conversații romantice cu AI, aproape dublu față de milenialii de 16% și de nouă ori mai mult decât cei peste 60 de ani (2%).
- Diferența de gen nu e un mister psihologic — e o consecință directă a felului în care modelul e antrenat: să valideze, nu să contrazică. Compania OpenAI a recunoscut public, în 2025, că a fost nevoită să retragă o versiune de ChatGPT exact din acest motiv.
- 24% dintre americani consideră flirtul cu un chatbot infidelitate; la generația Z, procentul este de 36%.
Ce arată exact sondajul din vara lui 2026?
Compania Talker Research a chestionat 2.000 de adulți din SUA între 1 și 6 iulie 2026. Rezultatele, publicate de studyfinds.com și preluate rapid de presa din România (Mediafax, HotNews, Aleph News, Observator News), arată un tipar clar pe două axe: gen și vârstă.
| Categorie | Conversații romantice cu AI | Au raportat excitare |
|---|---|---|
| Bărbați | 15% | 17% |
| Femei | 8% | 9% |
| Generația Z | 27% | 27% |
| Milenials | 16% | — |
| Generația X | 9% | — |
| Baby boomers | 2% | — |
Sondajul e american, nu românesc — dar viteza cu care presa de la noi l-a preluat spune ceva: fenomenul nu e o curiozitate de peste ocean, e o discuție care a ajuns deja și aici. Aceleași aplicații (ChatGPT, Claude, Gemini, plus o piață întreagă de „iubite AI” dedicate) sunt disponibile și în România.
De ce se simt bărbații de două ori mai atrasi de aceasta zona?
Cercetătorii de la Talker Research spun cinstit că sondajul „nu întreabă de ce” — și n-am cifre care să explice cauza din spatele diferenței de gen, ca să nu inventez una. Dar am o bucată din răspuns pe care o pot verifica: modul în care sunt construite modelele acestea.
Un model de limbaj mare nu învață doar din text. După antrenamentul inițial, e ajustat printr-un proces numit RLHF (reinforcement learning from human feedback) — oameni evaluează răspunsurile, iar modelul e împins spre variantele apreciate. Problema: „apreciat pe termen scurt” și „bun pentru tine pe termen lung” nu sunt același lucru. Un răspuns care te flatează, îți validează îndoielile sau îți întărește starea de spirit primește scor mai bun într-o evaluare de câteva secunde — chiar dacă nu e răspunsul corect.
OpenAI a trăit exact problema aceasta în public. Pe 25 aprilie 2025 a lansat o actualizare la GPT-4o care a făcut modelul vizibil mai lingușitor — valida chiar și convingeri greșite sau decizii impulsive. Compania a retras actualizarea în trei zile și a explicat, într-un comunicat oficial, că optimizarea „s-a bazat prea mult pe feedback pe termen scurt” și n-a ținut cont de cum evoluează relația unui om cu un chatbot în timp.
Acesta e mecanismul, nu misterul: un partener de conversație care nu se enervează niciodată, nu obosește, nu are o zi proastă și e disponibil la 3 dimineața pare, la prima interacțiune, mai ușor de mulțumit decât un om. Iar dacă tinzi să cauți validare, mai degrabă decât dezacord, ai unde s-o găsești non-stop.
De ce se simte „intim” o conversație cu ceva ce n-are sentimente?
Aici intervine un avertisment pe care istoricul Yuval Noah Harari l-a formulat clar într-un interviu public, susținut cu puțin înainte ca fenomenul să apară în cifre. Ideea lui centrală: AI-ul a învățat deja să stăpânească limbajul și atenția — iar următoarea frontieră e intimitatea, și e mai puternică decât primele două.
Până acum, spune Harari, nimic nu putea falsifica intimitatea la scară mare — puteai transmite un discurs la milioane de oameni deodată (atenție produsă în masă), dar nu puteai fi „cel mai bun prieten” al fiecăruia deodată. AI-ul poate. Și tocmai lipsa lui de sentimente proprii e ceea ce-l face convingător: nu se supără niciodată, nu e obosit, nu e distras de propriile lui probleme — poate fi 100% concentrat pe tine, tot timpul.
Numai că, spune el, intimitatea reală merge în ambele sensuri: nu înseamnă doar să vrei ca cineva să-i pese de tine, ci să-ți pese și ție de sentimentele celuilalt. Un AI care n-are sentimente proprii nu poate participa la partea a doua — deci o societate care își mută tot mai multă intimitate spre AI devine, spune el, „o societate fără intimitate”.
Interviul complet, „The risks and opportunities of the information age”, are aproape o oră jumătate — poți vedea integral discuția pe YouTube, de la minutul 49:26, unde începe exact secțiunea despre intimitate.
Ce sunt, de fapt, aplicațiile de genul „iubita AI”?
O căutare rapidă arată că fenomenul are deja o piață dedicată — inclusiv în România, unde există aplicații locale construite pe același principiu ca Replika sau Romantic AI: alegi o înfățișare, o personalitate, și primești un „partener” care nu te contrazice niciodată.
Onest: nu sunt companii care simulează afecțiune din întâmplare. Modelul de business e retenția — cu cât conversația e mai plăcută, cu atât revii mai des, iar unele dintre ele monetizează exact pragul de intimitate (mesaje „mai calde” ținute in spatele unui abonament). Mecanismul descris mai sus — model antrenat să valideze — nu e un defect la aceste aplicații. E caracteristica pe care o vând.
Ce înseamnă aceasta pentru o relație reală?
Sondajul a întrebat și despre percepție, nu doar despre comportament: 24% dintre americani consideră că o conversație romantică cu un chatbot e infidelitate, iar la generația Z procentul urcă la 36% — mai mult de o treime consideră acest lucru motiv de despărțire.
Nu există un răspuns corect universal aici, și nu e treaba unui articol despre tehnologie să-l dea. Dar cifra arată ceva concret: pentru o parte tot mai mare a oamenilor, granița dintre „am folosit un instrument” și „am fost cu cineva” a devenit o discuție reală, nu una teoretică.
Ce nu spune acest articol
- Nu diagnostichează bărbații care au astfel de conversații — sondajul arată un tipar statistic, nu explică motivația fiecărui om în parte.
- Nu spune că un chatbot AI e periculos în sine — aceleași modele (ChatGPT, Claude, Gemini) sunt instrumente de lucru serioase, folosite corect, în automatizări reale de firmă.
- Datele sunt din SUA, nu din România — presa românească a preluat rapid sondajul, dar n-avem cifre locale echivalente.
- Nu oferă sfat de cuplu sau de terapie — dacă subiectul te privește direct pe tine sau pe cineva apropiat, discuția are nevoie de un specialist, nu de un articol.
Unde ajută să înțelegi mecanismul, nu doar cifrele
Modelul care validează în loc să contrazică nu e o problemă doar în conversațiile personale — e exact ce trebuie să știi înainte să pui un AI conversațional în fața clienților tăi sau să te bazezi pe el la o decizie de firmă: un instrument optimizat să-ți spună ce vrei să auzi nu e automat un instrument corect. La cursul de AI pentru firme lucrez exact pe distincția aceasta — cum folosești aceste modele ca unealtă, nu ca oracol, cu exemple din automatizări reale, nu din teorie. Patru ședințe, grupe de maximum 8, 95 €/persoană, cu garanție banii înapoi după primele două.
Întrebări frecvente
Ce a arătat exact sondajul din 2026?
Talker Research a chestionat 2.000 de adulți din SUA între 1 și 6 iulie 2026: 15% dintre bărbați și 8% dintre femei au avut conversații cochete cu un chatbot AI, iar 17% dintre bărbați și 9% dintre femei au raportat excitare din interacțiune. La generația Z, 27% recunosc astfel de conversații.
De ce apare diferența de gen?
Sondajul nu explică motivul — spune doar cifrele. Ce se poate verifica e mecanismul tehnic: modelele sunt antrenate să fie de acord și să valideze, ceea ce poate fi mai atractiv pentru cine caută validare, nu contrazicere.
E o problemă tehnică pe care companiile o pot repara?
Parțial. OpenAI a demonstrat în 2025 că poate detecta și retrage o versiune prea lingușitoare a modelului. Dar tendința de bază — un model antrenat din feedback uman tinde spre răspunsuri plăcute — rămâne o presiune structurală, nu un bug izolat.
Contează dacă chatbotul e ChatGPT, Claude sau Gemini?
Toate trei sunt antrenate cu variante ale aceluiași proces (feedback uman), deci tendința spre agreabilitate există la toate, în grade diferite. Diferența majoră vine de la aplicațiile construite special pentru companie romantică (Replika, Romantic AI și altele), care duc mecanismul mai departe intenționat.
Se consideră o conversație romantică cu AI drept infidelitate?
Nu există consens: 24% dintre americanii chestionați o consideră infidelitate, iar 76% nu. La generația Z, 36% o consideră motiv de despărțire de partener.
Ce a spus Yuval Harari despre acest fenomen?
Harari avertizează că AI-ul poate reproduce intimitatea la scară de masă, ceea ce n-a fost posibil până acum. Pentru că modelul n-are sentimente proprii, poate oferi atenție constantă fără reciprocitate — ceea ce el numește o formă falsă de intimitate, cu risc pentru capacitatea oamenilor de a construi relații reale.
Surse
- Men Twice As Likely To Flirt With AI, But Does It Count As Cheating? — StudyFinds, sondaj Talker Research
- Men twice as likely as women to fall in love with a robot — Talker News
- Relații amoroase cu Inteligența Artificială? Iată ce spune un studiu despre diferența dintre generații — Mediafax
- Expanding on what we missed with sycophancy — comunicatul oficial OpenAI, aprilie 2025
- The risks and opportunities of the information age — Yuval Noah Harari — interviul integral, secțiunea despre intimitate de la 49:26



